Arch Enemy - Nemesis

Bătrânii, "boșorogii"

Sunt grupuri pe facebook, grupuri de genul "ești din orașul X dacă..." și la fel este unul și pentru Craiova.
Pentru că-mi apar în newsfeed, mai arunc câte un ochi. Câteodată apar și postări funny, precum o fotografie în care erau niște oi într-o stație de autobuz (Craiova, totuși?!), dar astă seară am văzut una în care era scris ceva de genul ești din craiova dacă urăști boșorogii din RAT (regia autonomă de transport craiova). M-am gândit la bătrânii din autobuzele din București, disperarea lor de a prinde un loc, de a se urca primii.

Mă gândesc că este și vina noastră. Avem o societate care nu are deloc în vedere ajutoare serioase pentru partea bătrână a populației. Oamenii aceștia care se îmbrâncesc în autobuz au avut cândva 20 de ani. Noi avem 20 de ani, mai mult sau mai puțin. Noi vom deveni ca ei? Suntem noi niște boșorogi în haine de tineri?

Mă întreb cum vom fi noi când vom avea vârsta lor, dacă vom avea vreodată vârsta lor. Imaginați-vă că vă doare corpul, că sunteți bolnavi, că pensia abia acoperă taxele către stat, că aveți copii și v-ați dori să le dați și lor ceva, că trebuie să vă cumpărați medicamente, că trebuie să mâncați, să cumpărați și lucruri pentru casă, lucruri necesare precum detergent, săpun etc Apoi gândiți-vă că oamenii aceștia sunt un fel de studenți, da, sunt la fel de săraci ca studenții, doar că ei au mult mai multe lucruri de plătit ca noi și poate mai puțini bani. Pe ei nu-i mai susține nimeni. Și pe deasupra nu-i mai ajută nici corpul.

Gândindu-mă la asta mi-au dat lacrimile în metrou, la fel ca acum 3 luni în Craiova, la spital, când am văzut asistentele cum țipă la bătrâni. Nu e corect.

ambulanță, hă, asistentă, hăhă

acum vreo 2-3 săptămâni mi-a fost rău, nici nu mai știu de ce
am sunat salvarea

după ce mi-a pus perfuzia, asistenta a început să mă întrebe de picturile atârnate pe pereți
dar tu ești o persoană mai... întunecată, nu? văd că ai mult negru în desene; ești mai așa...


nu știu exact
dar uneori mă întreb

nu mă mai întreb nimic
pass me the beer





next one, next one, next one
promit, promit că nu fac nimic prostesc


apoi chem din nou ambulanța.
lol.

-

ex.pe.ri.ment

mă uitam în oglindă cum mi se formau lacrimile în ochi, cum cresc. le păstram chiar în chiuveta ochilor, chiar acolo în mijloc, să nu cadă. creșteau, se adunau, crescând vedeam sarea din ele și viciul cu care erau trase spre suprafață
mi-am dat cu ruj pe buze și am privit în oglindă cum mi se formau lacrimile în ochi. le-am privit în ochiul drept, am privit moartea pe care ele o cântă. vedeam mâinile mici din carne care le aduceau la suprafață. venele ochilor, roșul ochilor, laptele care se scurge înainte ca ele să cadă.



fată, lasă ironia, las-o naiba. o dată la câteva luni cad și mă întreb cât timp vor mai fi oameni în jur să mă prindă, să mă ridice. sau poate că

ochii scuipă zeama asta mai des, mai des, poate nu-mi dau seama, poate că



mă uitam în oglindă și nu puteam vedea nimic.

ELUVEITIE - Omnos

Hey, pretty young girl

What are you doing in the forest alone

So far from all beings?

Hey, handsome boy, come here!

Let us pick some flowers

in this forest together!

I am not a boy, I am the bad wolf

In the woods I hunt

Hunt for the flower of your youth

Well, wolf, let us play a game

Let us dance a joyful dance

Let us sing decent songs!

I don't like children's games

I like playing sinister wolf games

In the depths of the forest, with you

Wild wolf, do whatever your heart longs for

But I beg you: Stay with me!

No, girl, I'm not staying with you and don't love you!

Never loved you!

I was a fair and pretty girl

Now I'm poor and overcome with shame

Now only the deep pond awaits me

ARCH ENEMY - My Apocalypse

Neglecting existence, repulse and repent

An endless journey into the morbid

Whispering voices distorting all senses

Buried beneath a scattered heart for all too long

pentru că-s cam proastă, dăă

# vorbeam cu M., care era în baie, despre gelul ei de duș. red e la telefon.
red: ești singură?
eu: nuuuu, purtam o conversație cu fantoma casei despre gelul de duș

# eu: am citit jumătate din roman, deci mai am jumătate, înțelegi?
red: aha, interesant, da, da, continuă (aka not interested)
eu, după un moment de tăcere: vezi că-s proastă? auzi la mine. am citit jumate, deci mai am jumate, de parcă aș putea să am mai puțin sau mai mult.

instantanee

# blogul ăsta se cam duce. da, s-au dus multe și se duc din ce în ce mai multe. păi... cred că mă duc și eu.

# din dășteptăciunea internetului, fortune cookie: accept something that you cannot change, and you will feel better

# goooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooool, mamă ce gooooooooooooooooooooool urlă la mine

de ce nu ninge? să ningă, să mă îngroape.

lasă-mă să mor de foame

lasă-mă să-ți scot ochii

lasă-mă

lasă.

la

ia

mă

de m â n ă

și

aruncă-mă.

# mama nu știe ce să spună niciodată

tu spui prea multe, nu spui nimic

eu

eu

eu

–

nu
există

gooooooooooooooooooooooooooooooooool, frate, goooooooooooooooooooooooooooooool

alb

e golul alb

vomit verde, roșu, negru, alb.
stricat ca o cizmă ruptă.

in the dark of the night

 

In the dark of the night, I was tossing and turning

And the nightmare I had was as bad as it can be

It scared me out of my wits

A corpse is falling into bits

Then I open my eyes and the nightmare was me

*dintre desenele copilăriei*

this world - selah sue

aici nu știu

m-am gândit să-mi fac și eu tema o dată în semestrul ăsta, să o fac integral. aveam de tradus propoziția [...] a young couple, married just in time, accused of murdering their six-month old child. apoi m-am gândit la avort, la crime, la ce îi determină pe oameni să ia anumite decizii, sau ce îi împinge către unele acțuni fără să gândească la rece




asta vine de la o persoană care nu cunoaște detalii privitoare la lege. vorbesc aici strict moral

de ce e legal să omori un copil nenăscut, desigur, într-un stadiu de dezvoltare primar, și nu mai este legal să-l omori după ce l-ai născut? e tot copilul tău.


dar. practic, un copil de o lună (intrauterină) ar putea fi comparat cu unul de 5 ani, iar un copil de 7 luni (tot intrauterin) poate fi comparat cu un om de 60 de ani. sunt etape diferite ale existenței. în coreea, la vârsta unei persoane, se numără și anul intrauterin; ei sunt mai aproape de realitate.

știu, copiii omorâți (sau hai să-i spunem fetus, ca să știm exact despre ce vorbim) sunt copii nedoriți și cel mai probabil viața lor ar fi destul de grea. dar părinții (atât mama, cât și tatăl) – consider eu – au comis o crimă.




în același timp pun și întrebarea următoare: și dacă au comis o crimă, ce?




ei bine, nu știu. moral, nu consider avortul o variantă. până la urmă trebuie să ne asumăm acțiunile pe care le întreprindem.



nu, chiar nu știu.


LATER EDIT
apoi mă gândesc că oricare dintre noi nu ar fi putut exista, că oricare dintre mame ar fi putut face avort, că noi am fi putut fi oameni, dar am fi fost uciși de propriile mame

once upon a december

 

this place is like a memory from a dream

seară

știți, știți

sentimentul când chiar vreți să spuneți ceva, dar e prea mult și nu știți care sunt cuvintele pentru asta?
uneori, uneori vreau să scriu, dar mă las mințită de

nu pot scrie la laptop, nu am chef de tehnologie
nu pot scrie într-un caiet, nu pot să adun ideile, e prea direct

și seara se încheie nescriind nimic