mergem în mexic să mâncăm nachos?

M, în seara asta: auzi, am putea să mergem în Mexic să mâcăm nachos
le Miku: măăăă, io înțeleg că tu (o să) ai bani din reclamele tale, da' io mi-s falită cu acte-n regulă

m.

suntem bine unde suntem

cei mai mulți consideră că nu s-au născut în locul potrivit
sau mai ales timpul potrivit
dar
secolul XXI e cel mai bun. dude. ești liber. nu ești sclav. ei bine, nu genul de sclav în lanțuri. ai posibilități. ai șanse. deschidere.
până și un prost are mai multe șanse în 2014 decât ar fi avut în 1860. poate chiar mai multe decât un om care se crede intelectual... (ceea ce e, într-o oarecare măsură, trist; dar prostul nu va avea niciodată succes pe termen lung, deci...)
avem posibilitate deschisă pentru cunoaștere nelimitată. nu arde nimeni cărți. de fapt, cărțile sunt pe toate drumurile și poți alege
poți alege, asta e important
 obișnuiam să cred că m-aș fi potrivit epocii. toate acele rochii frumoase, coafuri pompoase, eleganță... dar epoca era așa numai pentru boieri.
cu norocul meu... cine știe ce servitoare aș fi fost, aș fi murit proastă, fără să știu să scriu și să citesc. sau poate aș fi provocat o răscoală, întotdeauna m-a fascinat ideea de schimbare.
de-asta îmi plac orașele mari, un oraș mare înseamnă schimbare în fiecare minut. nimic nu e la fel
deci
suntem bine

m.

amfidromic

uuuuuuu         rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr      lllllllllllllllllllll       ăăăăăăăă
alergând dezbrăcat
pe-o plajă pllllinăăăă de statui înghițite de valuri
amfore pline cu zeamă acidă
toarnă pe pământ ploaie ascuțită cu lame de fier
arde curge în valuri
sub mare un pește se strecoară în pivnițe înmuiate în gânduri
uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuurrrrrrrrrrrrrrrrrlllllllllllllllllllllăăăăăăăă
aleargă dezbrăcat
marea se sparge de corpul lllllllluuuuuuuuuuuuuuiiiiiii alb
i se șterg urmele
o umbră de lumină rămâne în locul
în care a stat cândva
e-l-l-l-l-l
într-un fragment de roman

Ska-Nk - Arata-i c-o iu...

a.m. - f.adolescent

 

Discarded all the naughty nights for niceness
Landed in a very common crisis
Everything's in order in a black hole
Nothing seems as pretty as the past though

sssss.

mergem la Sinaia să mâncăm papanași? mergem!

"Totul" a început joi seara, când eu terminasem cu cele 4 examene programate în săptămâna 2-8 iunie și

eram un fel de zombie. Eram în bucătărie și făceam niște pui la cuptor, vorbeam cu M. despre cât de plin de hormoni o fi puiul, apoi am ajuns cu vorba la McDonald's, că sigur e mai sănător ca fast-food-ul, (puiul e mai sănătos, nu fast-food-ul) apoi că M. ar fi mâncat niște papanași de la McDonald's, apoi... apoi că la Sinaia a mâncat cei mai buni papanași din România până acum și că ar merge până acolo doar ca să mănânce acei papanași.
Apoi eu, că na, eu sunt aia cu jump in the car and run (scream and go), zic repede: păi stai că mă duc să văd dacă avem tren (cu mașina stăm ceva mai prost, nici carnet, nici mașină :)) ). Și am avut tren. Dimineața la 8 și ceva, cu întoarcere seara. Păi ce e mai bun decât să mergi la munte în weekend, să mănânci papanași, să iei niște aer mai curat și să pierzi pe drum din stres?

Așa făcurăm. Și așa merserăm noi, de dimineață până seară. Dimineață am luat trenul privat (cea mai bună soluție, vedeți în cele ce urmează), dar după-amiază... după-amiază ne-a trecut gândul prost prin minte și am luat CFR-ul. Și ne-am luat-o. 3 ore de mers cu un tren pe o distanță de puțin peste 100 de km. 3 ore. 3!!!! dacă aș fi fost cu bicicleta, aș fi mers mai repede. Erau porțiuni în care trenul efectiv mergea "la pas". Ce naaaaibaaa s-a întâmplar cu CFR-ul?! Să nu vă bată vreodată gândul prost să luați CFR spre munte (am mai făcut acum 3 ani prostia asta), că vă fierbe la foc mic.
Și încă ceva. Nu vă duceți la baie în tren. Mai ales dacă aparține CFR.

Trecând peste tren, papanașii au fost buni, gigantici, la fel de buni ca acum 3 ani. Sinaia e "populată" de străini, probabil 10 străini la 1 localnic, ceea ce e mișto. E curată, curată, lucru atâââât de rar în Ro. Sinaia e aer curat (diferența de aer e uriașă, chiar simțeam la un moment dat cum se schimbă aerul în tren, devenise greu și... mda, știți și voi, ca-n București; M. zicea că observă mereu diferența între munte și B., dar niciodată nu observă vreo diferență de aer între Craiova și B.; da, Craiova e și ea extra-poluată).

Și am făcut și poze tâmpite, nu se putea altfel!

-m.

babilonie. oaia pierdută se întoarce la turmă, dar cel puțin ea a văzut lumea

ar trebui ca doar clasele 1-4 să fie gratuite în sistemul de stat; desigur, taxele de școlarizare nu ar trebui să fie prea mari nici după; de ce să fie așa? pentru ca guvernul să aloce mai mulți bani bibliotecilor, cărților în general. cărțile sunt scumpe, trebuie să recunoaștem. îți permiți să cumperi două cărți pe lună. o carte de cel puțin 300 de pagini (cărțile au în medie 200-300 pagini) costă în cel mai bun caz 25 de lei. cărțile noi, desigur; numai că 2-3 cărți pe lună nu sunt deajuns. de aceea, cărțile ar trebui să fie mai ieftine. dacă ar fi mai ieftine, mai mulți oameni și le-ar permite. bine, mă gândesc acum că nu toți oamenii vor să afle mai multe despre... orice i-ar putea interesa, deci ideea mea e moartă din start. desigur, ați putea spune că pentru asta sunt bibliotecile. dar mie nu-mi plac bibliotecile. nu-mi place să împart cărțile cu nimeni. cărțile sunt prea personale. în plus, îmi place să le am mereu la îndemână. îmi aduc aminte de ceva, vreau să citesc ceva ce am citit mai demult și nu-mi aduc aminet bine, păi vreau cartea mea în bibliotecă. iar cărțle de pe kindle mă seacă. îmi plac culorile. vreau cartea în sine, în primul rând pentru materialismul ei. kindle e drăguț, însă. e băiat bun, te lasă să iei cu tine mii de cărți atunci când pleci undeva, ca un fel de geamantan-gaură-neagră (un vis de-al meu, să am un geamantan mic în care să încapă tot dulapul). avem nevoie de amândouă. vorbind de școală... sunt multe de reparat. elevii nu se duc la școală să învețe, noi toți am mers din obligație. că mai găseam și câqte ceva interesant... ăsta e un noroc ce poate apărea oriunde te-ai duce, nu numai la școală. școala trebuie reformată, sau o să ne transformăm într-o țară de prostovani 100%. uite, facultatea de exemplu. foarte rece, foarte directă. înveți, iei. nu înveți? nu iei, obvious. bine, asta e la UB. în Craiova... și în alte astfel de instituții, mai rar. de-asta zic, reformă. avem nevoie de ceva strict. să fim serioși, oamenii nu știu decât de frică. turma. mai sunt și oi rătăcite care fac lucruri de plăcere, dar sunt puține. turma știe doar de frică. oricum, oaia rătăcită va fi și ea adusă la loc în turmă, nu are nici-o șansă la cunoaștere/pieire în căutarea cunoașterii – vedem asta direct din Biblie, în primul rând cu Adam și Eva, apoi cu pilda oii rătăcite, apoi cu pilda fiului risipitor. și să fim serioși, chiar dacă crezi în Dumnezeu sau nu, trebuie să accepți anumite realități, cum ar fi... faptul că turma va fi turmă până la final. în același timp, mai e și chestia că ți se dă șansa să vezi totul prin ochii tăi. ai șansa să negi totul, să cauți singur, să fii singur, să aflii.

------------m.

rev

goooooool

scoate capul pe geam. e o semilună, o coasă. și sunt nori, dar e lumină, e noapte, dar are aer de zi. la câțiva ani lumină se vede o stea. sau e un avion. punct luminos. senzație de vară, întuneric, stele. dar e lumină. o pisică pe un acoperiș privește în gol. e frig și gol. gooooooooooool



m.

.

 vinerea trecută am făcut oficial un an de facultate.








m.

t.a.o.

Caspar David Friedrich - The Abbey in the Oakwood

lanțul slăbiciunilor în sesiune;

Mă pun în pat. Caiete, cărți, mai multe caiete, mai multe cărți.

*timp în care privesc pereții; uite mă, cred că a crăpat tavanul; aoleu, dacă și podeaua a crăpat? o să cad în capul vecinilor? sper să n-aibă animale de casă... ar trebui să-mi iau un câine; ce nașpa că-s alergică la pisici... aș mai putea să-mi iau un hamster... ba nu, că trăiesc prea puțin... papagalii ar fi drăguți, dar nu mă pot juca cu ei... peștii sunt plictisitori; O, uite! a trecut o oră... ar fi bine să mănânc ceva, să nu încep să învăț așa, pe nemâncate*

Mă pun din nou în pat, înconjurată de chipsuri, suc, alune, fructe și tot ce am mai găsit prin bucătărie.

*hmm... ia să vedem ce au mai scris oamenii pe bloguri...*

Mai terece jumătate de oră. Iau caietul, îl deschid.

*hmm... poate ca dacă încep să învăt invers, de la ultima lecție spre prima, o să fie mai interesant; băăăi, mă duc să-mi iau sandalele alea drăguțe în picioare; dar nu pot să stau cu ele în pat, sunt murdare... ei, lasă, le spăl*

Vin din nou în pat.

*hmmm... ar trebui să-mi fac o limonadă, am auzit că dacă te hidratezi corespunzător corpul tău e mai sănătos*

Din nou în pat. Sandalele sunt spălate și aruncate pe undeva prin cameră.

*hai să scriu despre asta pe blog, sigur mai sunt și alții ca mine*



miku.

suntem aici. aaaa-i-c-iiiiiiiiii

 

we're finallllllly here

vară. varăăăăăă 

este tic tac pentru 20 backwards

în 21 de zile 20

două decenii de leneveală

varăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

00:21

mmmikuuu--