Știți ce cred? Cred că avem o viață perfectă. Trăim pur și simplu, ne supunem unor reguli, ne simțim bine, până când, într-o zi oarecare, dăm cu piciorul în tot ce ni s-a oferit. Și dacă pe moment nu observăm, vedem asta peste câțiva ani. Și atunci când realizăm că nu ne putem întoarce înapoi, sau că nu putem face ceva din cauza a altceva din trecut, totul devine atât de ironic.