10 zile către rai
În prima zi îmi vei zâmbi duios,
Ca unei șoapte diafane
Și-n cea de-a doua vei șterge speranța
Că trei e numărul cel binecuvântat.
În patru, cinci sau șase zile,
Cu ocru trupul meu va fi pictat.
Un șase negru va fi scris pe ușa mea,
Un diavol de șapte ori mă va striga,
Când viața mea atinge-va-l pe opt,
A noua zi va fi sosit aprinsă,
Pentru a zecea moarte de fiori cuprinsă.
Și la mormântul meu punea-vei spini și viorele
Din morți de voi vrea să mă-ntorc, eu să mă-ncurc în ele.
Poezia care deschide o poveste de care m-am apucat acum cateva saptamani...
4 comentarii:
Mi-au placut atat de mult ultimele patru versuri incat mi le-am pus la status ^^.
Awww:X Nu am cuvinte:X ^.^ ^.^ ^.^ ^.^ ^.^
`miku
e foarte frumoasa si profunda poezia! Cred ca ai o greseala in al treilea vers de jos, trebuia ”atinge-va-l” (presupun ca e o inversatie de la viitor, va atinge).
Da, o inversiune. Multumesc ca mi-ai atras atentia, nu am verificat-o inainte de a o posta...
`miku
Trimiteți un comentariu