joi, 10 aprilie 2014

Dolores O'riordan - Ordinary Day

  

Beautiful girl
Won't you be my inspiration?
Beautiful girl
Don't you throw your love around
What in the world, what in the world
Could ever come between us?

instantanee

×  metrou. 9:55. miku își imaginează ce s-ar întâmpla dacă metroul s-ar opri între stații și n-am mai putea ieși de-acolo pentru că lumea a fost invadată de niște creaturi care au ucis toți oamenii la suprafață. ar mai lua ceva timp până să se prindă că sunt oameni și dedesupt. ar trece un timp, oamenii ar începe să să-și facă planuri de mâncare. s-ar creea panică. larmă. fugari. oamenii ar muri încercând prostește să scape. probabil în jur de o mie de oameni. mai rămâne cineva? cine? încotro pleacă? are vreo țintă? - - - atenție, se închid ușile. urmează stația universitate, cu peronul pe partea...

Guano Apes - Kumba Yo

 

He's got the whole world in his hands, just say yo
He gotcha by ya balls, swing it low sweet Chariot
I was a sinner, a bad girl, Lord pardon me
I was deaf, dumb and blind, but know I can't see
I'm the ă–ko-Christ with my guitar

Christina Perri - A Thousand Years


miercuri, 9 aprilie 2014

habarnarista

Vorbeam cu S. anul trecut despre faptul că s-a întâmplat de mai multe ori de-a lungul anilor să trecem de niște etape, apoi să privim înapoi la ce am fost de parcă am fi niște persoane complet diferite, de parcă nu am mai recunoaște nimic din ce obișnuiam să fim, de parcă în teoretic același corp și aceeași minte ar fi înghesuite o serie de persoane, fiecare bucată cu bucată diferite, atât de diferite că nu par să fi luat niciodată contact una cu alta.
Și mă gândeam acum la prima oară când am văzut un ATV, că nu m-a interesat deloc și că nu înțelegeam de ce toți colegii mei (eram cu toții niște țânci de clasa a 3-a) erau disperați să se plimbe cu unul și unii au plâns că nu i-a lăsat madam' învățătoare.
Și mă gândeam la faptul că aveam 7 ani și visam să am mâinile subțiri, fine și perfecte ale soră-mii și nu înțelegeam de ce ea era atât de înaltă și frumoasă, iar eu trebuia să port un trening cu două numere mai mari (ca să-mi vină bine și la
anul, numai că la anul nu-mi mai plăcea și luam altul) și haine alese de maică-mea care nu îmi plăceau deloc, iar copiii de 3 ani ai lu' 2014 își aleg și potrivesc bine singuri hainele (nu toți, evident, dar unii chiar au stil=) ).
Și mă gândeam că deși maică-mea a cam încercat să își impună opiniile, ființei hedonice și pe jumătate nihiliste din mine nu i-a păsat și a continuat cu propriile bazaconii

b a a a a a a zaconii care peste ani s-au transformat în încercări de japonezărisme, anglicanisme, americănisme.

Și în ultima lună am devenit o persoană atât de zen că mă apropii parcă de calmul călugărilor budiști. E ciudat optimismul ăsta nebun. E frumos pozitivismul pe care-l am. Adică e un fel de împăcare cu sine după toți anii de căutări.

Sunt o habarnaristă fericită.

-m.

marți, 8 aprilie 2014

M.I.A. - "Bad Girls"

 

Get back, get down
Pull me closer if you think you can hang
Hands up, hands tied
Don’t go screaming if I blow you with a bang

grețuri, usturoi, sezonul cald

După ce ieri probabil că mi-am pierdut cunoștința de vreo două-trei ori (sau poate doar am adormit), în durerile nenorocite ale pre-facerii, aka period, azi dimineață am luat metroul spre facultate. Asaltată de niște grețuri groaznice, încercam să-mi reglez respirația în inspirații cât mai rare și expirații cât mai scurte, când m-a pocnit un miros de transpirație autentic. Adică de-ăla de-ți mută sufletu' din loc și te face să-ți dea lacrimile. Din moment ce deja aveam o stare oribilă de greață, mirosul își schimbase deja puterea și era ca și cum aș fi simțit totul mai amplificat. Apoi... Când să mă bucur că a coborât transpirația din metrou, m-a lovit un miros de usturoi stricat. Am strâns din ochi și probabil că am bătut recordul la ținut respirația.

Măi oameni buni, vine sezonul cald. Vin cele 40 de grade. De ce trebuie să existe astfel de torturi? De ce nu se pot spăla pe dinți și prin alte locuri unii oameni? De ce nu folosesc un deodorant? Era 7 dimineața, niciuna dintre acele persoane nu avea nici-o justificare. Nu era finalul zilei, ca să zici măcar mă, a muncit, a mâncat, n-a avut unde să se spele. Dar dimineața, când abia ai plecat de acasă...

-m.





sâmbătă, 5 aprilie 2014

Were All to Blame - Sum 41

  

Realize we spend our lives living in a culture of fear.
Stand to salute; say thanks to the man of the year.
How did we all come to this? (You can't define me or justify greed)
This greed that we just can't resist! (Resist!)

vineri, 4 aprilie 2014

politically co/(e)rect

vârful li i i imbii tale joacă întotdeauna politically corect
și rupe din bu  z  e  z  âmbete  z imțate
înmuiate de salivă cu aromă de nestea
cazi în genunchi
arunci vorbe ca un gâscan cu gâtul sucit
storci apa de munte din rufe murdare
pollitically corect devine politically erect
când te tăvălești în chinuri

dacă o spui așa...

CITEZ: « Acum, călugărul este şocat că autorităţile vor să implementeze noile buletine cu cip, care ar duce, susţine el, la pierderea sufletului. Mai mult, părintele Cleopa spune că toţi cei care le vor accepta vor pieri în 2032, când crede că va fi sfârşitul lumii.  “În 1999, în 11 august, a fost eclipsă pe cer... S-a născut un copil atunci, la Ierusalim, copilul diavolului. Are 15 ani acum, iar în 2029 va fi pus pe scaun şi va domni timp de 3 ani, până în 2032, când vor veni judecata şi sfârşitul lumii. Şi, cum va fi pus pe scaun antihristul, toţi cu steaua în frunte (cu cip în buletin) vor fi executaţi” »
Sursa: http://www.libertatea.ro/detalii/articol/preotul-cleopa-convins-noile-acte-de-identitate-enoriasi-pierzanie-buletin-cip-pierzanie-487792.html#ixzz2xt9PiUdF  


Știi senzația aia pe care o încerci în vis, sau în jocurile video, când te apropii cu viteză de ceva, sau acel ceva se apropie de tine, și nu poți face nimic? Nu mă refer la sfârșitul lumii, ar fi degeaba, am trecut prin atâtea sfârșituri până acum (în 1999, parcă 2002, 2007, 2011, 2012, era ceva și în 2013), dar mă refer la acel punct calm și banal în care mă aflam acum vreo 10 ani, când era o mare problemă faptul că am rupt corzile chitarei sau chiar chitara în sine, sau acel sentiment de never ending summer în care am făcut sute de filmulețe cu Red în care ne prosteam pe melodiile lui Bănică, Lady Gaga și Hannah Montana, apoi "videoclipurile" noastre ale unor melodii de la Offspring și Blink 182. Pentru mine, ăsta e sfârșitul lumii. Sfârșitul momentelor în care nu gândeam, doar făceam. De făcut, facem și acum, dar parcă sunt prea raționale, ba chiar forțate și uneori devine plictisitor. Noroc că încă avem rolele, banca din fața McDonald's-ului și... încă vreo câțiva ani de trăit, după cum se pare, până să vină le bad kid against God. Să vezi atunci distopie. Cine va fi personajul bun? (îmi e așa somn că era să scriu cine va fi personajul good) Cine va salva lumea de data asta? Avem nevoie de un superhero. Și vă zic eu, dacă s-a născut în 1999 un bad boy, vă super super asigur că s-a născut și un copil bun în același timp. Că așa a fost omenirea dintotdeauna... și așa va fi și la sfârșitul ei. Cât despre predicții, dacă ne uităm în Biblie, mai exact în pasajele Apocalipsei, se pare că nimeni nu va ști când va veni sfârșitul. Nu are Dumnezeu umor? Nu e mai fun așa? Hai să nu-mi spuneți că nu e, știți la fel de bine ca mine că nu v-ați mai uita la un film dacă ați știi sfârșitul.

  -m.

joi, 3 aprilie 2014

Guano Apes - You can't stop me



V. își prinde mâna în dozator. poporul ovaționeazã. politicienii se ling pe degete.

Ce sã facem noi azi? Păi după ce-i zic lui V. că nu merg la P., mă convinge și zic hai, că nici data trecută n-am fost.
Mai târziu mergem să luãm niște suc de la un tonomat. Punem noi banii, tonomatul nu ne dă sucu'. Hoț mincinos!!!! Zicea că nu mai are suc, dar sucul era chiar acolo, în fața mea, la nivelul meu! Era doar la un geam transparent distanță. (Dacă mă gândesc acum, așa se întâmplă în societate, între politicieni și oamenii din stradă. Ți se dau minciuni cretine pe care le vezi că sunt minciuni, dar nu poți schimba nimic.)
Apoi am încercat să luăm apã, moment în care V. și-a prins brățara în mașinărie.
Cei care au încercat să se împotrivească au fost...
m.

marți, 1 aprilie 2014

marile iubiri

Am intrat cu V. într-o librărie și la scurt timp am dat nas în nas cu 2 dintre marile mele iubiri. Stateau acolo, de parcă nimic nu le-ar fi putut mișca din loc. Am început să tremur. Mi s-a scurs fiecare bucățică de putere din corp, eram doar noi și Doamne, îmi doream să pot avea totul.
Apoi, de parcă n-ar fi fost de ajuns, am mai văzut încă ceva...
I-am zis lui V. că o să leșin dacă mai stau în preajma lor și am ieșit afară. Dar vă promit, o să renunț la Tokyo pentru voi, o să uit de Tiffany, o să fiu doar a voastră!

Dar va trebui să-mi promiteți că fiecare dintre voi va fi în posesia mea, că fiecare dintre cunoștințele voastre vor veni în casa mea.

Iubiri vechi:
×  Viața lui Pi - Yann Martel
×  Fifty Shades of Gray - E. L. James

Iubire nouă:
×  Prințesa Bari - Hwang Sok-Young

-m.

Faceți căutări pe acest blog