luni, 2 februarie 2015

sub ghețar

"Saknússemm al II-lea: Atacarea celui slab s-a bucurat dintotdeauna de popularitate. Este o mare ispită să te iei de cineva – indiferent dacă sunt albi, negri sau roșii. O cruntă dezamăgire când se dovedește că pot să se apere singuri; tragic; ca și cum te-ai înțepa într-un trandafir.
[...]
Saknússemm al II-lea: Rahat. Cel slab – el este cel care sălășluiește cel mai adânc în ființa mea intimă. [...] Dintre toate creaturile pe care omul le ucide pentru propia-i distracție, există una pe care o ucide din ură – alți oameni. Omul nu urăște nimic așa cum se urăște pe sine. De aceea războiul este numit lepra sufletului uman.
[...]
Saknússemm al II-lea: Nu ne înțelegi fiindcă uiți că în adâncurile sufletelor noastre suntem noi înșine niște țărani despuiați de aiurea, de peste mări și țări necunoscute. Tânjim să ucidem țăranul din interiorul nostru. Credința noastră este că acela care ucide un țăran despuiat cu o armă de foc sofisticată n-are egal în lume.
Empi: Eu am auzit că războiul are două cauze: cea rea și cea bună.
Saknússemm al II-lea: Rahat!
[...]
Saknússemm al II-lea: Nu există nicio cauză pentru război, cu excepția cauzei războiului, și anume aceea de a purta un război. Cauza leprosului este să fie lepros. Lepra nu are altă cauză decât lepra."


Halldór Laxness, Sub ghețar, trad. din lb. eng. de Crenguța Năpristoc, editura Art, 2012

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers