joi, 22 ianuarie 2015

instantanee

# abia acum doi ani l-am uitat, îmi zice, și mă uit la ea cu ochii mari și nu-i zic nimic, pentru că singurul meu gând ar fi să-l accepte din nou și din nou, pentru că de fapt ea nu l-a uitat niciodată;

# vreau să plec. trebuie să plec. mă gândesc că n-o să mai rămân în bucurești mult timp. o să ajung să iau la rând orașele din țara asta dacă nu voi avea destul curaj cât să plec într-o alta. sunt exact ca la 18 ani, când aș fi plecat oriunde, numai să ies din orașul ăsta (atunci craiova, acum bucurești);

# îmi zice soră-mea: termină măcar facultatea; și-apoi ce? n-o să fiu profesoară. ma uit la C. și mă întreb cum poți avea 17 ani și piesele tale dramatice să-ți fie deja jucate la teatru, mă rog, un fel de-a spune;

# eu nu fac nimic pentru mine; viitorul e chiar acum, dude, nu există mâine dacă nu ești azi.                                     așa că de la cutia de bere trec la cutia de lapte. ceea ce spune multe, da. :));

# blank space. la 20 de ani nu ai ce să faci cu fericirea de la 18. nu merg mână în mână și nu-mi dau seama de ce e nevoie acum.

M.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog