joi, 2 octombrie 2014

memoriade

deasupra cănii de cafea


uitasem de zahăr-amintiri-i never felt stronger than when you're with me
ochii de-o culoare ștearsă, așa de ștearsă că-mi înțeapă privirea

//adu-mi aminte, cuvintele tale nu au sunete nici imagini
se sparg de câmpul electric împăienjenit de verzituri vomitate drept memoriade

tictacpampamdumdum mi se sparge pulsul în urechi
nu-mi simt degetele
au înghețat pe scoarța unui copac

//se scurg râurile în inimi bătute în cuie agățate de clapele pianului
în mijlocul atacului de cord


piele fină acoperită de păr
nuanțe de gri transformate în cerul unei nopți
o claie de păr revărsată peste un birou mic


fiecare gunoi își are locul lui

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers