Red. A. eu. sau mai bine zis Red, eu și A. un fel de triunghi isoscel în care eu sunt baza, iar ei sunt cele două laturi egale. triunghiurile isoscel care au un unghi de 60* sunt echilaterale, numai că triunghiul nostru platonic oscilează între cele două măsuri. când sunt toate egale, când două dintre ele sunt mai mari. de vină e latura mică, adică eu, latură a cărei intensitate crește din când în când, așa, de plăcere, plictiseală, admirație, nebunie.
cele două laturi egale nu scad de fapt niciodată. în dragostea lor platonică se întâlnesc într-un punct, dar nu se cunosc prea bine, practic se intersectează doar pentru că eu le fac să fie oblice, în așa fel încât să le apuc pe fiecare de câte un picior. și se mai intersectează și pentru că ele știu una de alta și e bine să știe, pentru ca totul să fie platonic.
triunghiul ăsta platonic nu are limite. în interiorul lui, eu zburd dintr-o parte în alta ca o oaie drogată, vorba aia, mă plimb și adun flori pe câmpie, că doar e frumos.
numai că în triunghiul platonic vor să intre mulți. și cei mai mulți se izbesc de latura mică, adică de mine, numai că oamenii nu înțeleg un nu mai subtil, oamenii cer să fie răniți, vor să le fie zdrobite sentimentele, vor să fie făcuți mici, vor să le faci rău, pentru ca mai apoi să se poată răzbuna, să-ți strige că tu ai fost primul care a dat cu piciorul și că au tot dreptul să fie furioși.
eu nu am nevoie de alte laturi. triunghiul meu platonic e un triunghi perfect. no love requested.
-miku.
cele două laturi egale nu scad de fapt niciodată. în dragostea lor platonică se întâlnesc într-un punct, dar nu se cunosc prea bine, practic se intersectează doar pentru că eu le fac să fie oblice, în așa fel încât să le apuc pe fiecare de câte un picior. și se mai intersectează și pentru că ele știu una de alta și e bine să știe, pentru ca totul să fie platonic.
triunghiul ăsta platonic nu are limite. în interiorul lui, eu zburd dintr-o parte în alta ca o oaie drogată, vorba aia, mă plimb și adun flori pe câmpie, că doar e frumos.
numai că în triunghiul platonic vor să intre mulți. și cei mai mulți se izbesc de latura mică, adică de mine, numai că oamenii nu înțeleg un nu mai subtil, oamenii cer să fie răniți, vor să le fie zdrobite sentimentele, vor să fie făcuți mici, vor să le faci rău, pentru ca mai apoi să se poată răzbuna, să-ți strige că tu ai fost primul care a dat cu piciorul și că au tot dreptul să fie furioși.
eu nu am nevoie de alte laturi. triunghiul meu platonic e un triunghi perfect. no love requested.
-miku.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu