marți, 9 septembrie 2014

so cold

Sunt multe care mă scârbesc în felul nostru de a fi. Lucruri care sunt specifice nouă, oamenilor. Modul în care X preferă să planifice în detaliu moartea lui Y. Lui X nu i-ar trece niciodată prin cap să se așeze în fața oglinzii și să-și analizeze defectele. Pentru că știe, e conștient e defectele sale, dar într-un stadiu primitiv.
De ce face X asta? Pentru că e simplu. Pentru că e mai simplu să-l distrugi pe cel de lângă tine decât să te schimbi tu. Nu contează că cel de lângă tine știe ce vrea, că a lucrat pentru ce are. Nu, asta nu se pune. Vedem doar ce vrem să vedem și în nefericirea noastră ne dorim ca toți să fie nefericiți. E trist, pentru că fericirea e greu de găsit și ușor de distrus. Poate și mai trist e că X n-o să fie fericit după ce-l va fi omorât pe Y.

m.


Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers