joi, 21 august 2014

instantanee

# dezbracă-te la ecograf. mă întreb cum de am ajuns nepudică. cred că e doar plictiseala. plus indiferența. plus faptul că e un spital privat.
# nevoie de alcool.de somn.de fugă.
# nu mă mai mobilizează nimic. nu mai există scânteia. îmi e prea greață mai ales murdăria umană, atât morală cât și fizică. nu mai iubesc.
# nu m-am plictisit. e mai mult de atât. nu e nici lene.
# mai dă-mi un pahar, am terminat cu antibioticele. le-am luat degeaba, se pare că nu aveam acea problemă pentru care mi-au fost date. de fapt, controlul ginecologic și noile analize arată că de fapt nu am avut nimic. mă întreb atunci de ce mi-o fi fost rău. sau s-o fi autovindecat corpul meu? m-oi fi îmbolnăvit doar ca să mai fac ceva nou, ceva mai diferit? nu mai trecusem prin dureri de-astea până acum. a fost interesant. jegos, dar interesant.
# aș vrea ca noaptea să țină o eternitate, să am mereu starea aia de amețeală slabă pe care-o simți după două beri, să văd oameni frumoși povestind chestii. sau cel puțin vreo câteva zile să fie doar întuneric. să am turn off-ul și apoi să mă trezesc, să văd ce vedeam când încă mă atrăgeau anumite chestii și să fiu vie.

m.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers