luni, 31 martie 2014

2014, distopie, 3RM și alte chestii

Am avut una dintre cele mai enervante nopți ever. Am rememorat probabil fiecare distopie pe care am citit-o vreodată, mai ales "Ultimul avanpost" al Călinei Lavinia, pe care am citit-o de curând și care, by the way, e o carte superbă. Distopiile m-au speriat întotdeauna pentru că na, au acel subiect gen: după o molimă..., după al III-lea război mondial..., etc care te face să ți se strângă pielea de găină pe tine și care deși au final fericit, pur și simplu nu poți să nu vezi câtă distrugere practic ar putea fi lăsată în urmă.
Mai ales "Ultimul avanpost", pentru că această carte are acțiunea prezentă în România și din moment ce știi fiecare locșor despre care se vorbește, e imposibil să nu-ți imaginezi chestii.
Apoi, se mai pune și faptul că am citit aseară un articol în care se făcea referire la niște preziceri date de Nostradamus, de un alt cercetător, dar mai ales de Iustin Pârvu, un călugăr român care a mai avut niște preziceri ce s-au întâmplat înainte. Și toate astea vorbeau despre cancer de piele care va ucide o mare parte a populației, despre al III-lea război mondial, despre un fel de the end of the world și ce e și mai și e că zilele trecute am vorbit cu soră-mea care, ca să fie totul și mai "palpitant", mi-a spus ceva de genu': "tu nu vezi că peste tot lumea tușește și e răcită? o fi primăvară, dar am auzit că ar fi un virus pornit de la un vaccin care trebuia să trateze răceala și de fapt a creat un alt virus...". Și cu toate cutremurele din ultimul an, parcă totul ar avea măcar un sâmbure de adevăr.
Acum, cu toate supozițiile astea, sunt 2 posibilități: ori îți faci testamentul (nu că ar mai conta) și zici că ce-a fost, a fost frumos și măcar a fost, ori te apuci să scrii un roman distopic. Deși noaptea trecută n-am dormit decât 3 ore, acum înclin spre a 2-a opțiune. În același timp, vorba aia, "să nu ziceți că nu v-am spus"...

-miku.
P.S. cafea? vreau cafea!!!

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers