Mi s-a stricat laptopul. Din nou. Iarasi. La nesfarsit. Ca de obicei. E deja un fapt evident. De data asta m-am enervat. Pentru ca de data asta chiar nu i-am facut nimic. Si m-am enervat si am plans un plans din ala nervos, care mai apoi se calmeaza si se rezuma la cateva ore de plans calm. M-am culcat pe la 2 noaptea trecuta, m-am trezit azi dimineata la 7 (o poveste lunga), am realizat ca nu-mi merge laptopul si m-am pus din nou pe plans.
Evident ca nu am plans din cauza laptopului. Pur si simplu s-au strans prea multe chestii, iar cand se strang prea multe, dai pe-afara.
Cert e ca m-am calmat, reinstalez windowsul si...
Nu ramane decat sa astept. Si voi la fel... pentru ca aveam de scris intamplarile zilei de ieri, o zi care a fost plina din absolut toate punctele de vedere (am trecut prin toate starile emotionale posibile, nu cred sa fi ratat ceva)... si cred ca asta a fost si motivul pentru care am cedat si am plans. Aveam ceva de facut, era urgent, m-a lasat laptopul si am ramas in mijlocul taramului de nicaieri fara acces la lume.
O.K., exagerez. Mai am 2 calculatoare in casa, dar nu pot sa le folosesc. Pur si simplu nu pot. Nu pot scrie la ele, nu-mi vin ideile. In plus, nu sunt setate sa pot scrie cu diacritice (si nici nu reusesc eu sa gasesc acum optiunea asta), iar asta ma scoate din sarite.
Asa ca am zis, totusi, sa scriu aici motivul lipsei. (oricum, n-o sa lipsesc de tot; o sa mai postez cate-o melodie, ceva)
Deci (semi-)lipsesc. Pana diseara. Pana la anul. Pana cine stie cand.
Nu plecati. Revenim dupa pauza cu detalii incendiare. (mi-a ramas in minte replica asta de la o emisiune cretina, nu mai stiu exact care dintre ele...)
- miku
Evident ca nu am plans din cauza laptopului. Pur si simplu s-au strans prea multe chestii, iar cand se strang prea multe, dai pe-afara.
Cert e ca m-am calmat, reinstalez windowsul si...
Nu ramane decat sa astept. Si voi la fel... pentru ca aveam de scris intamplarile zilei de ieri, o zi care a fost plina din absolut toate punctele de vedere (am trecut prin toate starile emotionale posibile, nu cred sa fi ratat ceva)... si cred ca asta a fost si motivul pentru care am cedat si am plans. Aveam ceva de facut, era urgent, m-a lasat laptopul si am ramas in mijlocul taramului de nicaieri fara acces la lume.
O.K., exagerez. Mai am 2 calculatoare in casa, dar nu pot sa le folosesc. Pur si simplu nu pot. Nu pot scrie la ele, nu-mi vin ideile. In plus, nu sunt setate sa pot scrie cu diacritice (si nici nu reusesc eu sa gasesc acum optiunea asta), iar asta ma scoate din sarite.
Asa ca am zis, totusi, sa scriu aici motivul lipsei. (oricum, n-o sa lipsesc de tot; o sa mai postez cate-o melodie, ceva)
Deci (semi-)lipsesc. Pana diseara. Pana la anul. Pana cine stie cand.
Nu plecati. Revenim dupa pauza cu detalii incendiare. (mi-a ramas in minte replica asta de la o emisiune cretina, nu mai stiu exact care dintre ele...)
- miku
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu