joi, 19 decembrie 2013

am uitat să vă spun...

Am uitat să vă spun aseară o întâmplare cel puțin funcreppy.
Acum două seri mergeam încet printre blocuri și m-am nimerit să merg în spatele unui bărbat. Eram pe un trotuar îngust și voiam să-l depășesc, era foarte frig și mă grăbeam să ajung acasă. Aveam pe cap căciula cu urechiușe de pisică și bătea lumina din spate. În umbră, urechiușele de la căciulă se vedeau ca două cornițe.
Trebuie să vă spun că am niște cizme care nici nu se aud când merg. Au o talpă drăguță si silențioasă, motiv pentru care omul din fața mea nu cred că a auzit că mai e cineva în spatele lui.
Eu tocmai observasem umbra căciulii mele – coarnele – și zâmbeam, când se întoarce omul brusc spre mine. Speriat. De parcă aș fi sărit să-i fur portofelul din buzunar. Sau de parcă i-aș fi pus un cuțit la gât. Ceva gen.
Mi-am dat imediat seama că văzuse umbra căciulii mele (care se prelungea până la vreo 2 metrii în fața lui) și s-a speriat.
A fost funny. Încă îl văd întorcându-se. Mă gândesc... ce-o fi crezut în secunda aia, că gata, i-a sosit ceasul? O fi fost și vreununul mai supertițios, poate a crezut că în spatele lui chiar o fi fost "ceva", care imediat s-a transformat într-un copil.

Am trecut repede pe lângă el și am mers repede repede până acasă.

Miku

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers