vineri, 25 octombrie 2013

din seria "ciudații de la metrou/ din București"

V-am spus că s-au întâmplat multe la metrou, right? V-am mai spus și că nu-mi place metroul. V-am spus mai ales faptul că eu sunt un magnet care atrage ciudații din jur – știți episodul cu obsedatul de la Catedrala Sf. Dumitru [Lume, lume, dacă vă duceți în Craiova la Catedrala Sf. Dumitru, fiți atenți la ciudatul de vreo 37 ani care vinde obiecte bisericericești, că s-ar putea să vă creadă niște necredincioși și să vrea să vă radă în cap; pentru detalii, intrați aici, aici și aici (s-a mai întâmplat câte ceva după, dar nu merită menționat, e prostesc), în ordinea curentă, ca să vedeți ce a vrut sa-mi facă mie, dar i-am stricat planul...)] în care eu eram "victima" păcătoasă, iar obsedatul era așa-zisul "Dumnezeu pe pământ care să mă facă pe mine să merg pe calea cea dreaptă".

Evident că acela nu a fost ultimul ciudat pe care l-am atras, au mai urmat. De exemplu, un alt tip de la metrou care îmi cerea bani pentru nu știu ce cauză caritabilă, care a făcut ca naiba câd am zis că nu-i dau bani. Sau un cerșetor căruia i-am dat niște bani (eram cu V., M. și F.) și care începuse să ne urmărească.

Sau... fanaticul religios de azi. Mda, nimic nou sub soare, corect? Hai să vă spun povestea... stați comfortabil? aveți popcorn în față? atenție la Cola, sa nu vă iasa pe nas, că o să cam râdeți saaaaau, o să strâmbati din nas, O.K.

Intrăm eu și V. în metrou la Unirii azi dimineață, vorbim, vorbim, vorbim, la un moment dat metroul are un balans, eu fac un pas în spate și îl calc puțin pe unu'. E imposibil să nu calci pe cineva în metrou între stațiile Unirii și Universitate, pentru că metroul este umplut până la refuz. Buuuun.
Îmi zice ăla din spate pe care tocmai l-am călcat: ține-te de bară! 
apoi, iritat, dar cu un aer superior către ceilalți: n-a înțeles nimic!!!
La care mă întorc eu, ironică: îmi pare rău pentru răul pe care vi l-am pricinuit, domnule. 
Iar el: lasă că știu eu cine te-a pus să mă calci!
Am făcut o față perplexă, dăăăh, adică da frate, m-a pus cineva să-l calc, întreaga lume conspiră împotriva lui, un om complet nesemnificativ, un vierme strivit de univers.
Îi zic: da, aveți dreptate, gravitatea pământului și viteza metro.... (nu m-a lăsat să continui, voiam să zic "viteza metroului conspiră împotriva dvs"
El: lasă că vă știu eu pe voi, ăștia fără Dumnezeu!
Eu: ce legătură are?
El: lasă că vă știu eu! fără credință!!!!necredincioșilor! o să vedeți voi!
Și a ținut-o tot așa, eu și V. am coborât din metrou, dar el a continuat să bombăne despre cât de necredincioase suntem noi... că, guess what!, nu ne ținem de bară în metrou! Deci, da domnule, ești un mare necerdincios dacă nu te ții de bară în metrou! (nu contează că sunt 20 oameni pe metru pătrat, chiar nu contează)

Deci... vă las și vouă loc de comentat. Ce părere aveți despre fanaticii religioși?

M.

4 comentarii:

MonicaE spunea...

Ce spui despre babele din tramvaiul 41 (care este plin pana la refuz in orice moment al zilei), care urca pe la ultima usa si vor sa ajunga la prima! Ieeri ea sa gatui a astfel de batranica energica @_@

Myuuki spunea...

:)) mda, astea fac parte din categoria babelor care n-au avut tinerete:))

bloodsister spunea...

Cred ca sunt multi din astia la metrou.Un episod similar am avut si eu ieri de la Universitate la Unirii, numai ca era o tipa si nu m-a numit "fara Dumnezeu" (desi eu chiar sunt fara El).A fost ceva de genul: o imping (si chiar daca m-as fi tinut de bara inevitabil tot as fi impins-o, fiind si eu impinsa la randul meu), se uita urat la mine, imi cer scuze, dupa care ironica (tipa) imi arata bara...ma uit zambitoare la ea si ii spun ca sunt oarba. La coborare o lovesc si cu rucsacul in fata.

Myuuki spunea...

Da, chestiile astea sunt inevitabile.
Dar tu ai iesit misto din situatie:))

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers