sâmbătă, 8 iunie 2013

[MOVIE] Yes or No [1&2]

Yes or No este un film thailandez pe care l-am descoperit seara trecută pe youtube (dar l-am lăsat pe astă seară...), după ce ascultasem o melodie chinezească drăguță, care ghici de unde-am descoperit-o: tocmai la Happy Hour, zicea madam Monica Gabor că i-o cântă chinezu'. Melodia e foarte frumoasă, iar elementul cheie care m-a atras a fost, evident, faptul că în videoclip e arătată povestea a 3 prieteni, doi băieți și o fată. Fata era îndrăgostită de unul dintre ei, dar cel care îi plăcea ei era defapt gay și îl iubea pe celălalt. Finalul videoclipului lasă loc interpretării.
Iată și melodia despre care vorbeam mai sus:
(Let me take care of you)


Yes or No (1) spune povestea lui Pie, o elevă care stă la internatul colegiului în care învață, căreia îi displac tomboys (denumirea pentru fetele care arată și se poartă băiețește) și care se mută într-o altă cameră a internatului tocmai pentru că nu voia să stea cu o astfel de fată în cameră. Partea amuzantă e că în noua cameră se înregistrează și este plasată o altă tomboy, pe nume Kim.
Pentru că nu i se dă voie să mai schimbe camera încă o dată, Pie decide să împartă camera în două și nu o lasă pe Kim să tracă în partea ei. Zi de zi Kim o admiră pe Pie și își dă seama că a fost dragoste la prima vedere. Kim, cei drept, arată ca un băiat delicios (în fapt, rolul lui Kim e jucat de un actor, nu actriță) și nici măcar Pie nu rezistă prea mult, mai ales când prietena ei cea mai bună, Jane, se îndrăgostește de Kim și face tot posibilul să fie în preajma ei, iar senzorii de gelozie ai lui Pie se activează.
Am plâns de m-am snopit la filmul ăsta. M-a cam atins. În plus, Kim și Pie sunt ATÂT de drăguțe că nu poți să nu urli la ecran: măi fetelor, vrem juicy moments!!!

Yes or No 2 nu m-a impresionat chiar atât de tare. Spre deosebire de 1, care, cum v-am zis, m-a pus la pământ, 2 este ceva mai... dur. Începe super, cu o scenă între cele două (frate, ce ciudat e să vorbești despre un tip la modul feminin:]), când Kim îi dă lui Pie un lănțișor cu un pantantiv în formă de fluture, care se deschide, în care Kim pusese o fâșie de hârtie cu câteva cuvinte. Kim îi spune lui Pie să citească ce e scris pe bilet în momentul în care va fi nesigură de dragostea ei pentru Kim. Se va dovedi însă invers...
Cei doi sunt nevoiți să se despartă, pentru că vor merge la universități (Kim nu merge de fapt la universitate, merge la un fel de ... școală unde învață să lucreze cu plantele, urmându-și pasiunea; Pie merge la o șcaolă unde studiază fishery - pe cuvânt dacă știu cum să traduc asta. peștărie?:)) ma rog, studiază peștii ) diferite.
Kim o întâlnește pe Yam, care se îndrăgostește încet încet de el. Într-o zi, Kim chiulește de la școală pentru a o vizita pe Pie. Ea are ceva treabă și nu-l prea bagă în seamă. El se simte neglijat, mai ales că era ziua lui. Aceștia se ceartă, iar Pie, mai repezită din fire, spune că se desparte de el. El pleacă și înapoi la școala lui începe să iasă cu Yam. Asta nu mi-a plăcut deloc. Cum să se îndrăgostească Kim de Yum, când el o iubea atât de mult pe Pie?
Finalul e foarte mișto realizat. Practic, cele două filme se deesfășoară pe parcursul a 4 ani, iar schimbările sunt evidente chiar și la actori.

Printr-o comparație cu filmele coreene, aceste două filme sunt parcă un dram mai bine realizate (cu toate că bugetul primului film a fost, spre exemplu, numai 500.000$). Desigur, există acea închidere asiatică, săruturi anemice (dar parca mai bune și mai pe bune decât astea animalice ale americanilor/europenilor), ideea de fiecare pentru el, iubirea ținută ascunsă, însă produsul final are un ambalaj frumos, deci merită.
Cred că într-o zi o să revăd primul film. Atât de tare m-a emoționat că n-am rumegat prea bine acțiunea.
La început era cam ciudat să îi ascult vorbind în thailandeză. Pentru că în ultimul timp am văzut numai filme coreene și japoneze (apropo, recomand Koizora, Love Sky) din sfera asiatică, thailandeza suna puțin cam ciudat. Mai ales că la început am crezut că sunt filme chinezești. Se aseamănă destul de mult, amândouă limbile sunt "ascuțite".

Have fun!
Miku

P.S. am înțeles c-o să fie și Yes or No 3. Yeeeey! :X

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers