duminică, 12 mai 2013

Scrie în horoscopul meu de azi că o să primesc ajutorul unui prieten și să nu uit cât de bine e să ai pe cineva lângă tine necondiționat. Mă întreb acum dacă chiar e pe bune chestia asta. Nu e nimeni care să stea după curu' tău necondiționat. Toți avem o viață de trăit și nu vom sta niciodată necondiționat lângă o persoană. Sigur, suntem prieteni, ne ajutăm, ne sunăm în mijlocul nopții, dar, hei, cât durează chestia asta? 1 an? 5? 10?
Nu, de fapt, familia e cea necondiționată. Nici măcar toată familia, doar mama. Vorbeam cu Ramona zilele trercute despre moarte, morți și alte probleme familiale și ea a zis un lucru care pe mine mă bântuie de vreo câteva luni bune: dacă moare mama? Ramona a zis că se gândește la asta de fiecare dată când se pune seara în pat să doarmă.t Fac același lucru. Îmi e teamă de moartea singurei ființe care nu-mi va da niciodată cu piciorul. E cumplit gândul că toți murim, dar că unii mor înaintea altora. Adică nu avem nici-un motiv să ne gândim la asta, dar gândurile vin, mă.
Până una alta să savurăm restul vieții, nu? (:

Miku

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers