miercuri, 30 ianuarie 2013

intre tata si fiu

Azi, in timp ce plecam (chiuleam) demna (adica mergeam cand incet cand repede, ca sa nu ma vada profu` cu care urma sa am ora) de la scoala, am prins o discutie care m-a cam contrariat. Tatal ii spunea fiului sau de vreo 8 ani, zic eu (oricum nu parea mai mare de clasa 1-2), sa nu mai planga la scoala, ca nu trebuie sa fie el plangaciosul scolii, ca nu e frumos sa planga, ca nu mai vrea sa auda ca iar a plans. Ma cam manca limba sa-i zic eu tatalui ca in loc sa-l bruscheze pe copil si in loc sa-i impuna sa-si mascheze temerile (pentru ca un copil nu plange de fericire, plange mai mult din tristete; noi astia batrani plangem de bucurie, cand nu credeam ca ni se mai poate intampla ceva bun, dar asta-i alta poveste), mai bine l-ar intreba de ce anume plange si ce anume il face sa planga, dar nu i-am zis nimic. Nu am putut niciodata sa incep o discutie, oricat de necesara ar fi, cu cineva strain pe strada. In loc sa il oblige, practic, pe copil sa isi ascunda toate aceste temeri, care daca sunt ascunse acum, mai tarziu vor iesi la iveala sub forme mult mai grave, mai bine l-ar ajuta sa treaca peste asta, mai bine l-ar sustine moral si ar fi langa el nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Parintii cred intotdeauna ca unui copil ii ajunge faptul ca il trimiti la scoala, ca ii dai sa manance si il lasi cateva ore la televizor sau calculator, ca il pedepsesti atunci cand nu-si face temele sau ca il iei cu tine in concediu. Copilului nu prea ii pasa de aceste aspecte materiale (dar, evident, trebuie sa i le oferi), el vrea mai mult iubire si siguranta.

4 comentarii:

Ramona spunea...

E aceeasi problema de cand lumea: parintii le spun copiilor sa nu mai faca X lucru, dar nu se intreaba de ce il fac. Imi zicea cineva ca a pedepsit-o pe fata ei pt. ca in ultima vreme a inceput sa ia note proaste, ea care era premianta.
"Ce-ar fi sa te intrebi ce se intampla cu ea, daca pana acum a invatat bine si dintr-o data nu o mai face?"
Ma rog, a fost un caz fericit, pentru ca s-a gandit si si-a dat seama ca o nelinistea ceva pe pustoaica, dar majoritatea nu gandesc atat de departe. Nu gandesc, PUNCT.

Myuuki spunea...

Da, mai ales in cazurile astea in care copilul cade in extreme. Parintii cred ca copiii fac asta intentionat, doar ca sa-i testeze pe ei. Nu-i vorba, se mai intampla, dar in cazul pe care l-ai zis tu era mai mult decat evident ca fata avea probleme reale.

arina. spunea...

ăsta e unul dintre motivele pentru care nu toată lumea tre' să facă copii... cunosc adolescenţi inteligenţi, spirituali care la momentul ăsta spun că nu vor să aibă copii, că li se pare o problemă în plus pe cap... faza e că majoritatea săracă şi îndobitocită (nu jignesc cu nimic, spun realitatea) face din ce în ce mai mulţi copii. nu spun că e cazul lui nenea ăsta, dar eu îi dau mai multe bile negre decât albe. măcar dacă încerca şi el şi citea o carte despre cum să creşti un copil. dar se face mişto şi de oamenii ăştia pe la tv...

Myuuki spunea...

Chiar asa. Inainte de a se casatorii persoanele ar trebui sa faca un test, gen... ce tre` sa faci atunci si atunci sau in cazu` asta sau altul. Ar mai reduce din idiotii care fac copii asa, doar ca sa fie.
Cunosc (mult spus, doar stiu ca exista) o familie care are 13 copii. Asta in Craiova, centru cultural, totusi oras mare. Iti dai seama pe la tara. :\ A, si nu sunt tigani.
Unii chiar nu vor sa evoluee, merg pe principiul "acum 100 de ani copiii cresteau si fara blah blah blah". Cresteau, dar nici nu trebuiau sa faca altceva in afara de a munci pamantul si a se reproduce. Acum parca avem alte nevoi si asteptari.

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers