Nu am fost, nu sunt și nici nu voi fi vreodată adepta ideii „gestul contează”. Mi se pare una
dintre cele mai mari prostii inventate de cei care nu vor să investească timp
în alegerea unui cadou potrivit, sau, măcar de a se gândi ce i-ar plăcea
persoanei căreia cadoul îi este adresat.
Dacă ar fi să privim la suprafață, alegerea unui cadou potrivit este un
proces greu, anevoios, care necesită timp de gândire întins pe o perioadă ceva
mai îndelungată. Dacă ar fi să privim din punct de vedere financiar, iarăși am
fi tentați să spunem că totul costă.
Într-adevăr, totul costă, dar nu numai bani. Totul costă amintiri, în fapt.
De ce amintiri? Eu consider că mai bine spui un „La mulți ani” simplu,
decât să oferi un cadou pe care persoana respectivă să-l pună într-un colț și
să nu-și mai aducă niciodată aminte de el.
Eu și A. suntem prietene de mai bine de 10 ani și împărțim multe dintre
preferințe, printre care, cea mai mare, poate, dragostea pentru cultura
asiatică. De acum cinci ani, de când am descoperit gheișele, am descoperit și
arta ceaiului.
La început obișnuiam să ne „deghizăm” în gheișe, să ne pudrăm cu alb pe
față, să ne dăm cu ruj roșu pe buze și tuș negru pe la ochi, să ne punem
halatele albe de baie și șlapii de plajă (care seamănă cu încălțămintea
tradițională japoneză) și să ne așezăm pe jos, în jurul unei măsuțe scunde, cu
câte o cană de ceai în față.
foto2 |
Eu beau ceaiul neîndulcit, dar ea
obișnuiește să pună multe, multe cubulețe, motiv pentru care avem si un
aranjamet al cubulețelor de zahăr. Lângă ceai stau biscuiți sau turtă dulce,
iar pe fundal rulează o melodie tradițională japoneză. Acesta este ritualul de
vineri seara. Stăm ore întregi, bând ceai și vorbind despre ceea ce s-a
întâmplat în cursul săptămânii. Pe-aproape de doisprezece noaptea mergem acasă
(suntem vecine), relaxate după ceaiurile calmante.
Căutând pe Borealy Gifts un cadou potrivit, pentru că tocmai ce urmează să
vină ziua lui A., am găsit cadoul perfect: setul de ceai „Povestea ceaiului în
doi”.
Cu toate că povestea ceaiului nostru este japoneză, ceremonia ceaiului este
originară din China, datând încă din timpul dinastiei Tang, din secolul al
șaptelea, pătrunzând ceva mai târziu în Japonia, pe la jumătatea secolului al
cincisprezecelea.
Ceremonia ceaiului, numită tradițional de japonezi „chanoyu” este un moment
de relaxare și meditație.
„Povestea ceaiului în doi” este amintirea perfectă pentru zilele în care
timpul ne va despărți – sunt sigură că viața ne va duce pe alte cărări. Amintirile
sunt singurele dovezi că ceea ce am trăit nu este un vis.
Cele două căni repzintă scoarța, ceea ce lumea vede, ceaiul în sine
sugerează fluiditatea ființei umane, transformarea ei constantă, iar
povestea...”Povestea ceaiului” este însăși istoria fiecărui om în parte,
amintirea fiecăruia, pentru că așa cum ceaiul nu ajunge în cănile noastre fără
a fi fost mai întâi plantat, crescut, îngrijit, nici oamenii nu pot obține
amintiri frumoase decât dacă se vor îngriji ca acestea să le fie prilejiute de
cei la care țin.
foto3 |
Mai mult decât cadoul în sine, este prezentarea și înmânarea lui. Chiar
dacă ai pregătit o surpriză ce știi că va încânta persoana în cauză, nu o poți
înmâna orișicum. Eu aș ambala setul „Povestea ceaiului în doi” într-o cutie de
un maron ușor auriu, care poate simboliza scoarța copacului, misterul, dar care
îmbinat cu auriul creează o atmosferă călduroasă și primitoare, plină de
sfințenie, asemeni grădinilor pline de liniște ale Chinei și Japoniei.
În concluzie, setul „Povestea ceaiului în doi” ar fi un cadou minunat
pentru o istorie a două prietene ce nu se vor uita niciodată.
Acest articol este scris in cadrul concursului SuperBlog2012.
Surse: foto1 Borealy.ro
foto2 poză personală
foto3 travelculturemag.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu