luni, 16 mai 2011

Timpul trece, Timpul vine

Nu-mi aduc aminte cand am dormit ultima oara mai mult de cinci ore intr-o noapte. Ma gandesc acum, privind inapoi, ca timpul trece uneori fara noi. Am iesit de cateva ori serile astea si, cum nu aveam cine stie ce haine consistente pe mine, m-am pricopsit si cu un inceput de raceala.
Am intrat fara sa vreau intr-un concurs de latina si acum trebuie sa invat pentru ca altfel nu voi trece la destule.
Sfarsitul anului se apropie si in timp ce altii chiulesc sau invata pe capete, eu pierd noptile visand la cai verzi pe pereti.
Dar stiti ce? Mi se pare interesanta viata asa. Ce lipseste? Calatoriile! Era sa scriu casatoriile, ceea ce ar reprezenta un adevarat show al dezastrului in mintea mea, pentru ca sunt cuvinte total opuse.
Ador sa calatoresc, sa descopar mentalitati noi, locuri inedite si mai ales, sa creez pe seama lor.
Lucrurile ce oamenii tind sa le vada sunt de suprafata, dar, nimeni nu poate vedea chiar in profunzime.
Ce va ingradeste pe voi? Ce va ia dreptul la vise, la personalitate si ideologie proprie?
Mie mi se pare ca scolile, indiferent de nivel, cam asta fac. Se lauda ca fac excursii, ca ii pun pe copii sa creeze, dar nu fac altceva decat sa-i uniformizeze, sa dea un contur gros pentru ca pe viitor sa nu se poata impune.

Astea fiind spuse, ma intorc la "Certamen Ovidianum Ponticum".
miku``

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog

Google+ Followers