miercuri, 11 februarie 2015

the way we (don't) change

hmhm. am tot mirosit în ultimele zile parfumuri, N. trebuia să cumpere un cadou. mi-am dat seama că, dacă nu pun la socoteală little black dress, vreo alte două parfumuri de la avon și alte 3 al căror nume nici nu mi-l amintesc, atât de rar le-am folosit, eu am folosit același parfum cam de pe la 10 ani. îmi amintesc că am fost fascinată de aromă și de modul în care și-o schimba în decursul a câteva ore, plus că rezistă săptămâni întregi (aveam o bluză pe care am purtat-o o singură dată, am agățat-o, de atunci n-am mai purtat-o, căutând prin dulap am găsit-o și am văzut că păstra încă din parfum).
apoi vine un fel de ceva în care ți se ia de purtat același parfum. rareori mi-a zis cineva că nu-i place (de fapt, maică-mea a fost singura, deși parcă și V. :)) ), dar parfumul ăla e atât de eu încât parcă a rămas doar parfumul, iar eu m-am pierdut. parfumul mă poartă pe mine, nu eu pe el.

așa că o pauză de la parfumul vechi, puternic și un parfum nou cu aromă de piper sunt opțiunile parfait. pentru o săptămână doar, altfel nici nu se poate.

m.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog