mă jucam cu un con de brad, încercând să evit vociferările cuplului G.A.R. (get a room) când mi-a apărut în față viziunea insulei scufundându-se. se mișca, apoi s-a scufundat, a rămas doar apă în jur. nu mai erau blocuri, doar niște bărci cu oameni muți de spaimă și gondole în formă de lebădă pline de sânge. era lumină, dar nimeni nu spunea nimic, de parcă ar fi rămas toți hipnotizați. ar fi fost necesar măcar un țipăt, dar toți tăceau, cu privirile goale și ochii mari, iar soarele se reflecta în apă strălucitor și fierbinte, de parcă ar fi fost o zi banală de vară.
m-i-k-u.
m-i-k-u.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu