instantanee

# stau de 3 ore și mă holbez la ecranul laptopului și încerc să-mi dau seama ce va face Ville în continuare. Nu poate să se fută non-stop. Oricum, viața lui e cam futută per total, iar el încearcă să-și scoată asta din minte prin sex. Am modificat povestea de câteva ori și probabil că o să renunț la ea. Nu prea curând, totuși. Dacă aș renunța acum, m-aș simți de parcă aș renunța să mai respir. E frustrant să nu poți să scrii, sau na, pentru cei care nu scriu, e frustrant să nu bei. Pun pariu că toți beți la petreceri. Să fim serioși, o petrecere fără măcar un pahar de ceva care să vă amețească e o petrecere eșuată. Poate să fie ea și petrecere în pijamale. Îmi aduc aminte de un prieten francez, care, atunci când eram mai mici, nu a vrut să bea vin la o masă în familie. Eu, care eram mai mică decât el, savuram fiecare picătură, iar el, pentru că era francez, ținea să respecte legea... Cred că a fost prima dată când am văzut ceva extrem de... stupidocorect.

# mă gândesc la povestea pe care tocmai a terminat-o Ramona de scris și savurez finalul. Fato, sunt așa mândă de tine și de ce ai scris că plâng de fericire. Îmi vine să te sun și să-ți spun asta, dar mâine te trezești la 7 și probabil m-ai înjura de toți și toate și s-ar duce naiba intenția mea.

# mă gândesc la baia lungă pe care mi-o promisesem astă seară, dar deja e 3 jumate și e noapte și nu mi-ar păsa atât de mult de oră, dar e un păiajăn uriaș în cadă și clar eu nu mai intru în baie până nu dispare creatura. Mi-o imaginez pe M. în situația asta. În două secunde ar trezi tot blocul.

# am 19 ani. am 19 ani. am 19 ani. Mi-am dorit vârsta asta. Ba nu. Mi-am dorit să am 18. Când aveam 12 ani, îmi doream să am 18 și să am casa mea. Asta e tot ce îmi doream atunci. 19 e vârsta perfectă. 19 înseamnă libertate. 19 înseamnă imaturitate, nebunie, ură. Nu și dragoste. Sau poate sunt doar eu, un geamăn bipolar, care iubește pentru câteva minute, absoarbe viața celuilalt și-apoi se plictisește. O să treacă timp până o să devin iarăși sentimentală. Eu vreau doar casa mea, cum ar zice S., cu piscină în curte și cu un îngrijitor de 20 de ani, înalt și drăguț.

# o să mă schimb. A. știe. De-asta poate că A. e singura ființă pe care o iubesc sincer, la care nu pot să renunț. A. e cealaltă parte din Miku. Și e atât de ciudat cum A. și Miku nu vor face niciodată un întreg...

# naiba să-l ia de cămin. M. zicea ceva de o garsonieră a nu știu ce prietenă a mătușii; n-a rezolvat nimic așa cum nici eu n-am rezolvat nimic. Eu nu stau la cămin. M. pare să se obișnuiască cu ideea, dar eu nu și nu. Poate să fie căminul și poleit cu aur alb (nu de alta, dar urăsc aurul galben), eu nu stau acolo. Dacă ai mei mă obligă, îmi iau bagajul și mă mut în Cișmigiu pe bancă. Deci știți unde mă găsiți în caz că aveți insomnii.

# nu cred că am menționat încă, dar serialul Sex and the City e noua mea iubire de-o vară. E abso-fuckin-lutely delicios. Nu de alta, dar până reîncepe The Vampire Diaries mai e o viață de om. Trebuia să găsesc un înlocuitor... și după Sex and the City vin la vizionat The Carrie Diaries, apoi Teen Wolf. Cel din urmă am înțeles c-ar fi mișto. Voi ce știți?

whatever,
– Miku