atac de panică. vorbesc cu V. despre niște eseuri pentru facultate, vreo 3, toate pentru luni. cred. încep să transpir, mă ia amețeala, simt c-o să se ducă naiba toate astea care stau deja pe muchie de cuțit și-o să-mi simt totul tăindu-mă dinspre stomac spre gât; parcă stau atârnată cu capul în jos și-mi privesc sângele scurgându-mi-se din nas; pământul e de fapt apă și alunec repede înspre adânc, e din ce în ce mai întuneric și frig. e chiar frig. foarte frig.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu