miercuri, 27 august 2014

«baby, pot să fiu frumoasă 2 ore pe săptămână»

*2 ore pe săptămână în rarele cazuri fericite*

Știți momentul în care aveți o hai–să-i–spunem–întâlnire importantă, sau pur și simplu aveți chef să ieșiți și să vă aranjați? Momentul ăla când folosești concealer, fond de ten, rimel, ruj, perle strălucitoare pentru obraji, practic tot ce găsești în casă, apoi probezi toate hainele în vreo câteva zeci de combinații? Momentul ăla când zici: I'm tired of my sneakers, o să îmi iau sandale cu toc, chiar dacă e el toc tip platformă? Momentul ăla full girly care vine cam o dată pe lună, dar nu, nu mă refer la ciclu–adică–menstruație, de fapt, e chiar un fel de ciclu, dar e un ciclu al frumuseții artificiale. Singura chestie e că imediat ce ieși afară realizezi că bate vântul, că e mai frig decât te-ai așteptat și că maieul ăla negru, nou, singurul în care arăți bine acoperă foarte puțin și începi să tremuri de parcă ai sta în mijlocul unui cub de gheață. Da... momentul ăla epuizează orice altă încercare de a te mai aranja în restul ieșirilor. Te-ai aranjat atât de mult pentru una singură încât la următoare folosești doar deodorant și în caz că nu îți e prea lene, te speli și pe dinți înainte de a ieși din casă.
Așa că data următoare îți iei același maieu, nu-i mai faci nimic părului, nici feței, eventual doar puțin ruj, ca să nu mai fii atât de ștearsă. În plus, e foarte probabil să nici nu mai fii epilată, așa că îți iei o pereche de blugi și teneși. Și te simți de o mie de ori mai bine decât atunci când ai ieșit ca pe podium.
Da... frumusețea de genul ăla ține maxim 2 ore pe săptămână și e a naibii de plictisitoare.

m.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog