# dacă beau cafea se anulează efectul pastilei de calciu? e dimineață devreme acum și chiar nu mai știu dacă ideea asta am visat-o sau e pe bune
# nu știu cât poate să fumeze o persoană în așa fel încât să ajungă fumul de țigară până la etajul 3
# latina ar trebui să fie facultativă; 5 ani au fost destul pentru mine, mai ales că nu mai știu nimic
# nu știu cum, dar timpul parcă trece și mai repede acum; citisem la un momentan un roman care se numea replay, dar în momentul ăsta nu-mi aduc aminte de cine era scris (blame morning again) așa că o să dau un edit mai târziu, în care era vorba de un tip care avea vreo 40 de ani și la un moment dat a murit și s-a trezit la 17 ani, a trăit o perioadă apoi iar a murit și tot așa de vreo câteva ori, până când ajunsese să moară din ce în ce mai aproape de vârsta la care se trezise prima oară; la un moment dat a ajuns în punctul 0 în care murea și învia în același timp, apoi totul s-a sfârșit; așa o să ajungem și noi sau e doar o iluzie pentru că avem prea multe de făcut? bine, într-un fel putem să luăm ca reper acel roman la nivel psihic: vom avea atât de multe de făcut încât nu vom mai avea timp pentru noi, implicit psihicul nostru va muri. (și ne vom transforma în roboți, ca într-un film hollywoodian)
M.
# nu știu cât poate să fumeze o persoană în așa fel încât să ajungă fumul de țigară până la etajul 3
# latina ar trebui să fie facultativă; 5 ani au fost destul pentru mine, mai ales că nu mai știu nimic
# nu știu cum, dar timpul parcă trece și mai repede acum; citisem la un momentan un roman care se numea replay, dar în momentul ăsta nu-mi aduc aminte de cine era scris (blame morning again) așa că o să dau un edit mai târziu, în care era vorba de un tip care avea vreo 40 de ani și la un moment dat a murit și s-a trezit la 17 ani, a trăit o perioadă apoi iar a murit și tot așa de vreo câteva ori, până când ajunsese să moară din ce în ce mai aproape de vârsta la care se trezise prima oară; la un moment dat a ajuns în punctul 0 în care murea și învia în același timp, apoi totul s-a sfârșit; așa o să ajungem și noi sau e doar o iluzie pentru că avem prea multe de făcut? bine, într-un fel putem să luăm ca reper acel roman la nivel psihic: vom avea atât de multe de făcut încât nu vom mai avea timp pentru noi, implicit psihicul nostru va muri. (și ne vom transforma în roboți, ca într-un film hollywoodian)
M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu