Mă tot bântuie întrebările astea două. Mă bântuie ideea că într-o zi o să mor și n-o să rămână nimic după mine. Și dacă n-o să rămână nimic după mine, atunci măcar să fi avut eu o viață fericită.
O rudă mai îndepărtată de-a mea a murit săptămâna trecută. Acea persoană a fost foarte săracă, iar în regimul comunist a trecut de la sărăcia din satul ei natal la un apartament în centrul Craiovei, chiar pe strada Unirii. Sau ce o fi chestia aia unde este Mercurul, în jos spre Universitatea Craiova (fotbal).
Ideea e că acea persoană a iubit atât de mult regimul comunist, încât odată cu căderea lui, oarecum a murit și ea. Nu și-a mai cumpărat nici-o haină nouă, ieșea din casă doar pentru a-și mai lua mâncare și a-și plăti taxele. Și a trăit așa peste 20 de ani. A lăsat în urma ei o bibliotecă impresionantă, dar acea bibliotecă este formată din cărți ale simpatizanților comunismului, de fapt, cărți apărute în acea perioadă. A fost o persoană extrem de dificilă, fixistă până la nebunie.
Dar a avut o viață fericită? Nu, cel puțin după căderea comunismului. De fiecare dată se plângea de cum s-a schimbat Craiova, centrul Craiovei, de cât de urâtă e modernizarea. Cred că se agăța de niște idei vechi, pur și simplu nu putea să trăiască în prezent.
Deci întrebarea rămâne... dacă nu pentru ceilalți, am făcut ceva pentru mine?
M.
O rudă mai îndepărtată de-a mea a murit săptămâna trecută. Acea persoană a fost foarte săracă, iar în regimul comunist a trecut de la sărăcia din satul ei natal la un apartament în centrul Craiovei, chiar pe strada Unirii. Sau ce o fi chestia aia unde este Mercurul, în jos spre Universitatea Craiova (fotbal).
Ideea e că acea persoană a iubit atât de mult regimul comunist, încât odată cu căderea lui, oarecum a murit și ea. Nu și-a mai cumpărat nici-o haină nouă, ieșea din casă doar pentru a-și mai lua mâncare și a-și plăti taxele. Și a trăit așa peste 20 de ani. A lăsat în urma ei o bibliotecă impresionantă, dar acea bibliotecă este formată din cărți ale simpatizanților comunismului, de fapt, cărți apărute în acea perioadă. A fost o persoană extrem de dificilă, fixistă până la nebunie.
Dar a avut o viață fericită? Nu, cel puțin după căderea comunismului. De fiecare dată se plângea de cum s-a schimbat Craiova, centrul Craiovei, de cât de urâtă e modernizarea. Cred că se agăța de niște idei vechi, pur și simplu nu putea să trăiască în prezent.
Deci întrebarea rămâne... dacă nu pentru ceilalți, am făcut ceva pentru mine?
M.
Un comentariu:
oricate ai face pt tine, nu poti fi tot timpul fericita. ai perioade de fericire si perioade naspa. eu pot raspunde cu da la ambele intrebari, si totusi nu sunt tot timpul fericita.
Trimiteți un comentariu