# după ce am pierdut portofelul cu toate actele, am mers la un ziar să le declar pierdute, pentru că altfel nu puteam să-mi fac alt carnet de student și altă legitimație. Printre altele, fata de la casă la acel ziar avea un accent sâsâit și mai vorbea și pe nas, încât la un moment dat am crezut că vorbește în engleză combinată cu franceză și am încercat să-mi dau seama ce zice, dar n-am avut nici-o șansă; am pus-o să repete de vreo 3 ori; cred că avea și aparat dentar.
# azi am luat ziarul și după ce am dus actele necesare la facultate (frate, mai erau acolo cereri din noiembrie pt. a le face acte noi, chiar așa de greu este să semnezi ceva?! îmi imaginez că eu o să le primesc pe ale mele la paștele cailor...) m-am uitat puțin peste el; am dat de anunturi matrimoniale; cele mai multe vorbeau despre căsătorie. cum naiba pot unii oameni să facă asta?... oare chiar le merge? aș vrea să scriu un articol despre ei, dar nu am cum, n-am destule informații.
# o viață perfectă este o viață fragilă. sigur, orice viață e fragilă, dar cele perfecte sunt mai predispuse la căzături dure decât cele simple, pentru că cele simple au mai trecut prin căzături, iar cele perfecte vor muri din prima....
# cred că o propoziție formată din 5 cuvinte e îndeajuns cât să îmi dea de scris vreo 5 pagini, deci n-o să "mă pun pe învățat" așa cum tot zic de vreo câteva zile, ci o să mai trag de timp pentru că nu mă pot concentra destul.
# vecinii au "concert" din nou. serios, oameni buni, serios?
# mă sună maică-mea, mă întreabă ce fac. între timp taică-meo era lânga ea la tv. ea îmi zice să învăț, că am dormit toată ziua. mai vorbim ce mai vorbim, închide. peste 5 minute mă sună taică-meo: să înveți, înveți mai întâi pentru un examen, apoi pentru al doilea și tot așa. câte mai ai? 6? până pe 6? ok... deci să le iei pe rând.... klefnkldsjngklfdjgoesruitgr!!!!! normal că le iau pe rând. normal că încerc. normal, normal, normal. cum pot să-mi spună amândoi același lucru de o mie de ori? parcă nici nu-mi mai vine să fac asta, gândindu-mă la cineva care-mi contorizează mișcările, de care depind. ok, exagerez, dar...
# azi am luat ziarul și după ce am dus actele necesare la facultate (frate, mai erau acolo cereri din noiembrie pt. a le face acte noi, chiar așa de greu este să semnezi ceva?! îmi imaginez că eu o să le primesc pe ale mele la paștele cailor...) m-am uitat puțin peste el; am dat de anunturi matrimoniale; cele mai multe vorbeau despre căsătorie. cum naiba pot unii oameni să facă asta?... oare chiar le merge? aș vrea să scriu un articol despre ei, dar nu am cum, n-am destule informații.
# o viață perfectă este o viață fragilă. sigur, orice viață e fragilă, dar cele perfecte sunt mai predispuse la căzături dure decât cele simple, pentru că cele simple au mai trecut prin căzături, iar cele perfecte vor muri din prima....
# cred că o propoziție formată din 5 cuvinte e îndeajuns cât să îmi dea de scris vreo 5 pagini, deci n-o să "mă pun pe învățat" așa cum tot zic de vreo câteva zile, ci o să mai trag de timp pentru că nu mă pot concentra destul.
# vecinii au "concert" din nou. serios, oameni buni, serios?
# mă sună maică-mea, mă întreabă ce fac. între timp taică-meo era lânga ea la tv. ea îmi zice să învăț, că am dormit toată ziua. mai vorbim ce mai vorbim, închide. peste 5 minute mă sună taică-meo: să înveți, înveți mai întâi pentru un examen, apoi pentru al doilea și tot așa. câte mai ai? 6? până pe 6? ok... deci să le iei pe rând.... klefnkldsjngklfdjgoesruitgr!!!!! normal că le iau pe rând. normal că încerc. normal, normal, normal. cum pot să-mi spună amândoi același lucru de o mie de ori? parcă nici nu-mi mai vine să fac asta, gândindu-mă la cineva care-mi contorizează mișcările, de care depind. ok, exagerez, dar...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu