50...?

*postare scrisa vineri seara*

Cred că numărul cărților de citit (în total, adică și opționalele) pentru semestrul ăsta ajung lejer la 100. Desigur, nu știu dacă voi putea aloca timpul necesar nici măcar obligatoriilor pentru că am prea multe cursuri și prea putin timp. Unii au liber vinerea, eu am încă 6 ore. Joi, după 10 ore nu-mi prea mai vine să fac mare lucru. Plus că plec la 8 jumate dimineața de acasă și ajung la 9 seara.
Dacă organizarea facultății de Litere din București ar fi mai bună, dacă, de exemplu, programa ar apărea pentru fiecare curs pe site din septembrie, la fel si orarul, nu aș avea nimic de reproșat. Profesorii chiar știu ce fac. Unii sunt ironici, unii sunt mai permisivi, unii sunt fermi, dar par cu capul pe umeri. Așa mi se pare acum, când eu parcă nu mai știu nimic. Poate că e la fel ca în liceu, când mi se părea că doamna D. știa o grămadă de lucruri (nu contest, chiar știe o grămadă de lucruri), dar care acum, spre deosebire de profesorii universitari, ceea ce ne preda și ceea ce ne cerea pare să fie o joacă de copii.
La engleză îl citim pe Shakespeare în engleza veche, la română îi citim pe cronicari, Basarab, Cantemir cu toate formele vechi.
De exemplu, pentru săptămâna următoare am de citit The Canteburry Tales, Învățăturile lui Neagoe Basarab pentru fiul său și Moartea lui Ivan Ilici, alături de alte 4 cărți de gramatică (2 română, 2 engleză) unde trebuie să citesc niște lecții. E mai mult decât evident că nu voi avea cum să citesc tot. Aș vrea să îi văd și pe profi, utilizând același timp liber pe care noi îl avem, citind ceea ce ne dau nouă de la o săptămână la alta. Nu mai vorbesc de faptul că am de tradus un text mutant. Mde. Un prof se plângea într-o zi că e la al treilea curs pe ziua aceea. Mai mai să mă bufnească râsul, că eu în ziua precedentă avusesem 10 ore.

M.