am salvat un copil

În vis. Am visat că mergeam alături de câteva persoane pe lângă o apă înghețată. La un moment dat, o femeie a spart gheața și s-a aruncat în apă, apoi a dispărut pentru câteva secunde. Când a reapărut, a împins la suprafață un copil. Nu știu cum, mă așezasem pe marginea apei și o apucasem pe ea de o mână și pe copil de o mână. A mai venit cineva și a apucat-o pe femeie de cealaltă mână. Copilul era mic, nu știa să înoate sau să se cațere, prin urmare doar am tras de el. Când l-am ridicat, l-am luat în brațe și am început să fug cu el spre o casă. Era treaz, mă privea în ochi și i-am spus să se roage. Nu știu cum era treaz, pentru că mâinile și picioarele lui erau înghețate. Pe tot drumul spre casă îi suflam aer pe față ca să-l încălzesc. Când am ajuns acasă, a vrut să se dea jos din brațele mele. M-am uitat la picioarele lui și aveau bucățele mici de gheață, cum se formează pe o sticlă după ce o scoți din congelator. Totuși, putea să meargă și a fugit într-o altă cameră.

Posibil ca visul să-mi fi fost indus de știrile despre moartea copilului de 4 ani mușcat de câini, pentru că întâmplarea m-a oripilat într-atât încât să mă gândesc ore întregi la cât de groaznică e țara în care ne-am născut, chiar și în secolul XXI. Îmi plac animalele, dar câinii maidanezi m-au scârbit mereu. De fiecare dată când ies cu rolele se găsește cel puțin unul care să latre și să îi cheme și pe ceilalți. Nu e normal să nu putem ieși pe stradă seara târziu din cauza câinilor. Nu sunt deajuns criminalii și hoții? Eu nu vreau ca atâtea animale să moară, dar nu prefer să fiu eu moartă. Iarna trecută am trecut printr-o astfel de experiență și am avut noroc. Cât noroc poți să ai? Acela era un copil. Merită un copil să moară?! Un copil e un copil, iar un câine e un câine. Cei care iubesc câinii și se opun eutanasiei aestora ar face bine să aibă grijă de câinele din gospodăria lor sau să îi ia pe toți în curtea lor.

- M.