De când n-am mai scris un post uriaș în română? În fine, cum a trecut ceva timp, parcă nu strică o recenzie a ultimelor zile, nu?
În primul rând vreau să mulțumesc magazinului online Luxury Gifts pentru cadoul (un lănțisor pe care deja îl ador^^) minunat, care a venit la câteva zile după ziua mea de naștere, într-un context complet neașteptat. Prin urmare, mulțumesc! Sunt o Super Bloggeriță fericită, să ne vedem și la etapa din toamnă la fel de fericiți!
Ieri am avut o revelație: să fii blogger e o chestie full time. Am realizat că de fiecare dată când observ ceva diferit, imediat mă gândesc: să scriu despre asta pe blog! Ieri, spre exemplu, abia ieșisem din bloc și am auzit femeile de serviciu vorbind: eee, e d-ăla de bani gata, are mașină americană. Habar n-am despre cine sau ce vorbeau, dar replica mi s-a părut interesantă și m-am gândit să scriu despre asta pe blog. Problema era că nu știam dacă să fac un post în română sau nu... Și tot așa, cu diverse chestii involuntare, cum ar fi seara, când stau în pat și mă gândesc la cai verzi pe pereți (nu, serios, eu chiar îl iubesc pe Smiley=]]]) tot îmi vin în minte chestii și îmi formulez articole, chestii adresative, tot felul de chestiuțe sub forma unor texte pe blog. Așa că da, de-asta sunt eu pe-aici de prin 2006, e vorba de a avea în sânge ceva anume, chestie pe care am văzut-o la destui; bine, mai sunt și ăia care cerșesc comentarii, vizualizări etc. Mda, ăia nu rezistă mult. :))
În al doilea rând, trebuie să vă iau la rând pe voi, cei cu care comunic de pe blogger/wattpad și să vă spun numărul nou de telefon, că mi l-am schimbat. Știți voi povestea cu respectivul obsedat care trimitea mesaje. Mda, după ceva timp nu mi s-a mai părut nici măcar amuzant, așa că, deoarece tot trimitea mesaje, am luat o altă cartelă. Deeeeci, fiți pe fază că vă sun:))
În al treilea rând, azi dimineață (sau aseară, în fine) am primit un cometariu la Paranoia chimică, comentariu care m-a adus din nou pe linia de plutire, tocmai la fix, acum că am terminat BAC-ul. La noapte o să scriu. ^^
În al patrulea rând, young fellows, am terminat cu BAC-ul! Gaaata, it's gone like the wind! Probabil că o sa trec și la istorie, iar la română și logică nu-mi fac nicio problemă. Vă țin la curent. :))
În al cincilea rând, am înțeles și eu ce înseamnă expresia să te pierzi în ochii lui adânci și albaștrii. God, băiatul ăla arată divin. Fiți siguri c-o să-l întâlniți în Paranoia chimică. :D Mda, se poate spune că mi-am găsit nașul, persoana pe care nu o pot privi în ochi mai mult de 10 sec. Îmi zicea azi S.: ai căzut și tu în capcana lui? Oh da, dar e o capcană atââââââââââât de frumoasă! În fine, m-am ales cu un nou personaj pentru poveste, deci e numa' bine.
În al șaselea rând, astă seară o facem lată. Că doar s-a zis cuuuuuuu școala!
– Miku
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu