Pentru ce scriem/publicăm chestii aici, pe blog, din viața noastră? Eu am obiceiul să vorbesc despre orice, pe de altă parte, mai sunt și alții care fac asta. De ce o facem? Cui îi pasă? Nu e ăsta un facebook mai larg? E dubios. Scriem pentru noi? Aș zice asta pentru că e drăguț să vorbești despre tine și să știi că nu ai un cititor anume, nu e cineva prea cunoscut, practic ai mai multă libertate. Dar îi pasă cuiva? Adică, până la urmă, care-i finalitatea? Doar plăcerea noastră... Nu pot să-mi răspund singură. Mă întreb ce caut, dar nu știu ce caut; ce vreau să găsesc?
Și ajung la afirmația Erinei, "am blog și impresia că părerea mea contează". Cred că asta e, măi fraților, până la urmă.
M.
Și ajung la afirmația Erinei, "am blog și impresia că părerea mea contează". Cred că asta e, măi fraților, până la urmă.
M.
2 comentarii:
Si eu cateodata uit ca totusi, poate ajunge cineva sa citeasca ce-am scris eu. Cateodata am impresia ca sunt numai eu, nu mai intra nimeni pe blogul meu, deci pot scrie ce vreau...:))
Eu, una, fac asta pentru ca ma ajuta sa ma relaxez/sa ma calmez. Cateodata scriu la nervi si ajung sa sterg postarea dupa 10 minute.:))
Inainte scriam pentru cititorii putini pe care-i aveam. Acum, cu toate ca mai folosesc pronume la aIIa, plural, parca tot mie-mi vorbesc. As putea spune ca e versiunea mai sofisticata a vorbitului singur. :))
Da, e un fel de vorbit singur oficial prin care totusi nu ajungi sa fii considerat nebun. :)) Si asa e, adresarea asta la plural face totul sa fie si mai amuzant. :))
Asa am scris si eu postari, scriam pur si simplu tot ce-mi venea in minte, iar unele erau atat de penibile ca nici nu ajungeau sa fie publicate. Totusi, am decis sa public pana la urma orce, ca poate voi reveni vreodata pe blog, sa vad ce-mi debita mintea:))
Eu sunt cititoare fidela a blogului tau. Indiferent daca sunt acasa sau nu, imi verific bloggeru'. :D
>:D<
Trimiteți un comentariu