Se sperie noaptea de zarurile aruncate în derâdere,
Într-un joc asmuțit către o lume beată,
Se-mpiedică noaptea de strălucirile lumești,
Și le ascultă dorul împietrit în sânge.
Îi lasă pe oameni să-și joace fiecare dorință,
Zâmbește, se plimbă tăcută și suavă printre ei,
Și când o cuprinde somnul,
Se lasă în voia mișcărilor lui orgasmice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu