Poți să privești către
nemurirea ce a cuprins pământul,
Poți să visezi și tu la
o noapte furtunoasă.
Norii se sparg în
urlete, fantomele străvezii își ascut sulițele,
Se apropie o noapte de
jar.
Nu se văd îngeri, nu
strălucesc stele, se zbat cu o plăcere surdă
O mulțime de diavoli
căzuți dintr-un iad impotent.
Stă moartea pe vine
Și îți ascultă
răsuflarea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu