Am reusit sa inteleg intr-un final sursa tuturor nemultumirilor care-mi dau suturi in fund. Imi plac numai lucruri imposibile. De la obiecte pana la persoane. Unele dintre acestea devin posibile la un moment dat si imi pierd interesul brusc. Imediat ce le obtin. Nu pot si nici nu vreau sa ma bucur de ele.
De-asta e o stare de fericire-tristete atunci cand privesc lucrurile pe care lu ne pot avea. Doar atunci imi plac cu adevarat.

Cat de mult se poate intinde coarda?!