Vreau ca peste ani sa ma trezesc intr-o dimineata devreme, sa pun mana pe telefon si sa spun cuiva asa: hai sa calatorim in jurul lumii. Iar respectiva persoana sa spuna: ne intalnim la aeroport in doua ore.Si apoi sa-mi iau un mic geamantan rezistent, sa arunc in el cateva haine si sa plec. Vreau sa calatoesc, sa vad lumea. Vreau sa scriu despre ceea ce vad si cred, nu vreau un orizont limitat.
Vreau sa vad dincolo de fizicul omului, vreau sa calatoresc alaturi de pasari, sa vad elefatii, sa merg prin desert pe camile incarcate de praf si apa.
Si sa calatorim spre miaza-noapte, alaturi de vant, sa ne indreptam spre miaza-zi, alaturi de ape curgatoare...
Am dat in basme? Nu mi-ar displacea nici sa dau de un fat frumos pe cal alb si sa traim intr-un palat...Si uite cum in sufletul omului ramane o parte de copil la orice varsta. Oare de-asta le place bunicilor sa spuna povesti? Ca sa continue sa viseze? Alaturi de ingeri...Enjoy the world,
`miku
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu