"Singur pe lume", de Hector Malot, e primul roman ce l-am citit. Mult mai mică fiind, în jur de zece ani, tatăl meu îmi tot spunea: Citește "Singur pe lume"! E o carte foarte frumoasă! O să-ți placă!
Evident, nu l-am ascultat din prima. Dar mi-a repetat cuvintele de mai sus până când am acceptat să o citesc.
Și nu am mai lăsat-o din mână. Sincer, nu știu cât mi-a luat atunci să o citesc, pentru că e un roman destul de mare, dar am de gând să-l recitesc săptămânile astea.
Remi, un băiețel sărac, ce trăia cu o femeie pe care o credea mama lui, ajunge să fie dat afară din casă de soțul acesteia, care apare după mulți ani în casa ei.
Mai bine zis vâdut unui artist ambulant, Remi ajunge "singur pe lume". Vitalis, cel care îl ia cu el pentru a-l ajuta în călătoriile lungi prin Franța, în reprezentații, îl învață să cânte, să danseze, să facă publicul să râdă.
Povestea descrie viața lui Remi, povestită de el însuși. Peripețiile prin care trece, întâlnirea cu oameni buni și răi, aventuri uimitoare, pierderi cutremurătoare, regăsiri extraordinare.
Sincer, recomand cartea tuturor pasionaților de literatură. Știu că am rămas cu lacrimi în ochi la finalul ei, e pur și simplu superbă.
E o carte veche, dar buna!
Enjoy the fiction,
`miku
2 comentarii:
"Sunt un copil gasit. Cu toate astea, pana la 8 ani am crezut ca am si eu o mama ca toti ceilalti copii, deoarece de cate ori plangeam, o femeie ma strangea la piept si ma legana cu atata drag incat lacrimile imi secau pe loc."
Si pentru mine a fost prima carte, s-a tinut mama o gramada de mine pana am inceput sa o citesc si dupa aia nu o mai puteam lasa din mana. Si vai, cat am iubit-o! E cartea copilariei mele si inca o iubesc.
Exact! Deci e o carte superba, chiar asa, cartea copilariei.
Imi e mila cand o vad atat de veche, si coperta ma sperie oarecum. Nu stiu de ce, dar copilul de pe coperta mi se pare viu. Mi se pare ca sta acolo si ma pandeste.
Sunt nebuna, dar asta e ceea ce vad eu:))
`miku
Trimiteți un comentariu