Ozzy Osbourne - See You On The Other Side

Pentru ca Ozzy ramane Ozzy.

M.

grab a shot

I've convinced her to pose again for me.

Întro dimineață devreme

Afară e un frig de crapă pietrele, nu plouă, așa cum începuse aseară, nici nu ninge, așa cum au prezis meteorologii. Am geamul deschis. Cineva tot zgârie pământul, îmi zgârie urechile. Cred ca se luptă cu stratul de polei care s-a așezat zilele astea. Ce-i drept, e un polei care te poate ucide fără nici un resentiment. Parcă deja văd sângele împrăștiindu-se în zăpada asta murdară, plină de nisip și gânduri împuțite ale oamenilor.
E o imagine prea sadică pentru dimineață. Dar hârșâitul lopeții în zăpadă/ghiață chiar îmi dă dureri de cap. Mă întreb dac-o fi nins. Cu toate că eu am deschis geamul, nici măcar nu m-am uitat afară. M-am uitat, de fapt, dar n-am văzut esența. N-am văzut nimic. Așa ne uităm noi, ca niște idioți, în fiecare zi, la orice e în jurul nostru. Dacă nu vedem ceva substanțial diferit, cum ar fi o explozie, un accident, atunci nu vedem nimic. Observăm chipuri, dar nu ne pasă. Serios acum, de ce ne-ar păsa?
Se aude un zgomot puternic. Totuși, cred că omul acela nu dă zăpada de pe jos, ci de pe bloc. Au căzut niște țuțuri. Sper că s-a uitat în jos înainte de a-i doborâ, că altfel ajungem la scenariul pe care îl încropisem mai devreme. Sânge, sânge, sânge. Nu-i mare lucru.
Zăpada se topește. O să se ducă până la Crăciun? Nu vreau. Iar a nins când nu trebuie. Cui ar trebui să mă plâng? Vreau zăpadă de Crăciun. Vreau să ies afară și să fotografiez fiecare milimetru care îmi place.
O rochie neagră stă atârnată de mânerul dulapului.
Suntem toți niște bulimici. Ne dorim atâtea, atât de multe, atât de multe, atât de multe. Nu o să ne oprim niciodată din dorit. Nu contează cât de nefolositoare sunt acele elemente, noi ni le dorim. Cum să oprim asta? Cum să oprim ceea ce este în sânge? E în sânge? Ce naiba e sângele ăsta, că îmi tot vine în minte. E doar o substanță roșie care ne ține în viață. Doar?
Cum ar fi ca zăpada să fie roșie? Sau neagră...

will be gone

Nu-i va mai pasa nimanui de fericirea ta. Nici macar tie nu iti va mai pasa de fericirea asta atunci cand va fi trecut. Daca maine iti va fi frig, nici macar nu te vei mai putea gandi la cat de cald iti este azi.

M.

Să nu ne conectăm

Ne întoarcem în trecut fără să vrem și rememorăm imagini care ne-au întors stomacul pe dos și care ne provoacă sentimente complet contrariate în prezent. Au trecut doi ani dar încă mă bântuie corzile întâmplărilor paradoxale. ...momentul în care m-am dus spre ea și i-am zis: doamna', joi seara o sa am un interviu la radio... M-a întrerupt brusc și mi-a spus directă: sunt ocupată joi seara. Am spus: bine. Pe bună dreptate, femeia are aproape, dacă nu mai mult de 50 de ani, nu e căsătorită și poate se respectă cu vreun domn versatil. Am plecat. E pisică blândă astăzi, dar în sinea ei clocotește și spumele i se preling ca o lavă încinsă. Zâmbesc, închid ochii, râd, îmi dau lacrimile, nu mă mai supăr. Ce rost ar avea? E doar una dintre persoanele cu care mă asemăn. Nu aș acționa ca ea, poate chiar contrar, dar sunt la fel de rea, de rece, de insipidă. Râd de mine, de cât de neatentă sunt la realitatea înconjurătoare. Dacă, totuși, aș fi fost la fel de rea ca ea tot timpul aș fi ajuns departe. Uneori prefer să mă dau din drum, să privesc dintr-un colț întunecat al barului. Îmi place să-mi savurez băutura privindu-i pe ceilalți, doar ochii să-mi fie legătura cu ei. Să las lumea înainte, să fiu eu în felul meu. M-am săturat de zâmbetul ăsta, dar e singurul care mi se potrivește. Poate într-o zi mă voi ridica de pe scaunul meu bătătorit și voi împroșca lumea cu propriul meu noroi, voi spori mizeria lumii, voi arunca în neantul gunoaielor gunoiul meu propriu. Momentan las zăpada să-mi spele gândurile slinoase. Las muzica să-mi adulmece și ademenească orice încercare de uniformizare. Să nu ne conectăm. 

Sóley - I'll Drown

Un moment de inspiratie.

O picatura de liniste.

Inainte ca apa sa-ti inunde plamanii.

M.

in ziua de 12.12.12

Waaaa, asta e ultimul an in care este posibila o asemenea alaturare de cifre. Ce-i drept, in fiecare an am urmarit alaturarea lor, inca din clasa I, adica din 2001, cand a fost 01.01.01. Si acum, ca sunt intr-a 12-a, 12.12.12 este...finalul. Pam-pam, o mica superstitie care ne atrage pe toti.
Mai sunt 10 zile pana la "sfarsitul lumii" si 13 pana in ajunul Craciunului.

Pana una, alta, haideti sa mai citim niste horoscoape:
Cadoul de Craciun pentru fiecare semn zodiacal 
Gemeni (22.05-21.06)
Cuvinte cheie: inventivitate, spontaneitate.
Culoarea potrivita pentru cadoul anului: galben, portocaliu.
Ce trebuie sa stii despre acest nativ: Cel mai grav lucru care se poate intampla in lumea larga este, din punctul de vedere al unei persoane nascute in zodia Gemeni este plictiseala. Cadourile tale trebuie sa ii antreneze creierul si sa ii umple timpul, ca sa le aprecieze cu adevarat.
Idei de cadouri: carti, puzzle, gadget-uri.
-aici mai multe zodii-
Ce zic eu? Nu-mi plac prea tare culorile galben si portocaliu, intr-adevar urasc plictiseala, dar asta nu e valabil doar pentru mine iar cadourile trebuie in general sa fie folositoare, sa nu mearga pe principiul 'gestul conteaza'.

Talismanul Zodiei Tale
Gemeni (22.05-21.06)
Verbul specific: a gandi.
Piatra pretioasa norocoasa: Agata.
Talismanele tale norocoase trebuie sa fie in forma de fluture, libelula sau colibri – vietati frumoase, apreciate, multicolore cu zborul neordonat, vietati ce reprezinta frumusetea si creativitatea.
Alte obiecte norocoase sunt cheile, in orice forma si cu orice intrebuintare: cercei, medalion, obiect decorativ.
-aici mai multe zodii-
Ce zic eu? Imi place cum arata Agata verde [care e mai mult turcoaz], dar nu mi se potriveste; imi place pasarea colibri, e micuta si rapida si eu sunt mica si ma misc destul de repede [:))]; imi plac cheile si brelocurile, am o gramada, deci ar trebui sa consider ca am un talisman noroc la mine tot timpul?

Liniște

E o liniște asurzitoare dincolo de geamul întredeschis,

Fulgii cad prea mulți deodată, prea deși, prea agitați,

Până și un demon ar rămâne înmărmurit în fața colosului alb.

Cerul e și el plin de stele în miniatură care se aruncă peste pământ,

Oamenii se ascund, se tem, tremură, se zbat.

Fundalul e mărginit de un zumzet care-mi crestează coloana vertebrală,

Închid ochii și-mi dau seama că-i preludiul,

Nu mai e mult, nu-i așa? Zămbesc, apoi plâng, apoi zâmbesc din nou,

Dacă îmi țin respirația

sfârșitul va veni mai ușor?

Prima decoratie de Craciun

Adooor sa decorez casa de Craciun si astazi am decorat primul lucru care mi-a sarit in ochi: frigiderul. Si asta a iesit...

M.

3 ore de colinde de Craciun...

...in caz ca n-aveati cea face. :))

M.

Maroon 5 - This Love

I'll fix these broken things
Repair your broken wings
And make sure everything's alright
My pressure on your hips
Sinking my fingertips
Into every inch of you
Cause I know that's what you want me to do

Ultimul vers lasa de dorit. Dar melodia e draguuuuta!
M.

Oamenii cred ca sunt calma, rationala si cu picioarele pe pamant. Sa va spun ceva: sunt ticnita, dusa, optimista. Daca peretii vorbesc, de ce sa nu-i ascult?

Okey, asta... e o conversatie plina de anomalii. Nu-s beata, dar cred ca raceala mi-a cam atacat gandirea. Iata ce am scris:

(totul face parte din... nebunia de dinainte de sfarsitul lumii)

Show More Messages (F4)

Eu: stii – am inceput eu dorind cu totul altceva

Tu: da. Ai catadicsit sa raspunzi.

Eu: mi-a soptit peretele din stanga (de fapt, cred ca era tavanul, dar peretele din stanga a fost mai rapid)
Razi.

tu: ar trebui sa scrii astea

eu: asta fac

eu: te folosesc drept inspiratie

eu: din nou

tu: dar de data asta literara, nu fotografica

eu am aprobat in gand, pentru ca nu ti-ai adus aminte de cealalta zi in care am scris despre tine

tu: asaa! ce ti-a soptit?

Eu: 2 lucruri

Tu: da

Eu: 1. nu ai citit mama ei de poveste

Eu: si asta imi distruge planurile marete

Tu: uhm.... ba da. dar nu integral

Mi-a placut asta, e modul tau de a te scuza ca nici macar nu ai deschis documentul.

Eu am continuat: ...de cucerire a gunoiului de la marginea santului

Eu: si 2.

Eu: 2. peretii spun minciuni (asta a spus peretele din dreapta -> cred ca-l uraste cel din stanga)

Tu: cu asta ma dadusi pe spate
Radem.

Eu: stii, usa e tratata rau de pereti

Eu: neah, nu mai merge

Tu: ba da

Tu: dar nu citeam

Tu: nu eram pe faza

Eu: a nu, nu mai merge pt ca nu stiu ce sa mai zic. s-o fi dus nebunia.
Radem.

Last message received on 07.12.2012 at 23:37

Am inchis. Inapoi in realitate.

Apropo de 21 decembrie 2012, de Einstein, de sfarsitul lumii asa cum o stim noi si intrarea intr-o noua era a constiintei

Fiecare bucatica de vorba buna adresate unei alte persoane aduce o alta bucatica de implinire a propriului suflet. Am vazut imaginea aceasta pe deviantArt si pur si simplu am admirat-o minute in sir. Ma gandesc la faptul ca desi ne dorim, nu suntem pregatiti sa stim anumite lucruri. Am luat spre citire o revista mai veche, numita "Elixirium", mai exact, numarul 13 din 2002, in care este prezent un articol ce descrie anumite studii ale lui Einstein, numit "A cincea forta a Universului".
Se vorbeste despre "Experimentul Philadelphia", despre finalitatea lui, despre modul in care Hitler dorea sa foloseasca puterea calatoriei in timp pentru cucerirea intregii lumi, la fel si conducerea armatei Statelor Unite, in final, despre cum Einstein a negat totul, insa in secret continua sa studieze calatoria in timp.
Articolul sustine urmatoarele: "La 18 decembrie 1954, Einstein a iesit din laboratorul sau personal, transfigurat din pricina emotiei. Printre primii cu care s-a intalnit era si Abraham Flexner, caruia i s-a adresat cu urmatoarele cuvinte: «Abraham, am reusit! Am trimis un cobai in viitor! A ramas cinci minute acolo si apoi s-a intors. Este inca in viata.»" Revista continua afirmand ca Flexner a comunicat aceasta presedintelui Roosvelt, cu toate ca Einstein nu dorea sa divulge formula.
Acum, ma tot gandesc la ceea ce scrie in continuare: "Din acel moment Einstein a devenit de nerecunoscut, a imbatranit brusc, era tot timpul retras, nu comunica si refuza chiar sa mai lucreze si in laborator."
Pe 18 aprilie 1955, la aproape un an de la acea descoperire, Albert Einstein a murit.
Formula creeata de Einstein se gaseste in testamentul acestuia, care este prezent in biblioteca Vaticanului. Revista sustine insa un fapt care da de gandit: "Se cunoaste doar faptul ca aceasta forta va fi folosita de omenire atunci cand va trece peste un prag hotarator in evolutia ei. Se pare ca ar fi precizat pana si momentul acestui prag, la 75 de ani de la moartea sa... adica anul 2030, data la care se presupune ca omenirea va iesi din cea mai mare criza care a lovit-o vreodata."
Acestea fiind spuse, ma gandesc acum la ceea ce sustinea civilizatia Maya, anume ca in 2012 (21 decembrie) omenirea va intra intr-o alta forma de cunoastere, nu se precizeaza insa daca buna sau nu. Daca ar fi sa legam aceasta de ceea ce a afirmat Einstein, ca in 2030 omenirea va iesi din cea mai mare criza care a lovit-o vreodata, atunci, intr-adevar, ar exista posibilitatea ca aceasta criza sa inceapa cumva la finele acestui an, pentru ca peste aproape doua decenii sa trecem intr-adevar spre o forma de cunoastere superioara
Nu-i vorba, si Biblia sustine o asemenea triere,in urma unei mari crize vor ramane doar cei mai puternici, cei care nu au cedat ... si aici ma intreb, oare cui sa cedam?
Concluzia este ca, pentru noi, cunoasterea inca inseamna moarte. Nu vi se pare si voua ca cu cat incercam mai tare sa dam definitii, sa incercam sa intelegem, cu atat mai mult ne incurcam in toate detaliile, in toate elementele care apar, care se bat cap in cap, putine dintre ele avand o continuitate, si aceea neclara?
Revenind la imaginea de mai sus, de la care a pornit tot postul, voi ce credeti despre toate astea? Avem un suflet care poate transcende spre o constiinta pura, de soi inalt, sau nu? Suntem facuti doar din creier si ratiune, ma rog, intr-o masura diferita de la om la om?

Reamon - Through the eyes of a child

Si revenim la Reamonn in dimineata asta plina de ceata. Ziceam ca ninsoarea nu pare sa se opreasca? S-a oprit iar acum imi e dor de ea. Cu tot frigul, zapada ar fi bine-venita.
Apropo de melodie, nu vi se pare cumva patetica viata noastra din privinta refrenului?

Miku